Lengue minoritàrie in Eoropa
2 canbiaminti in sta version i xe drio spetar ła verìfega.
Ła version stàbiłe ła xe sta controłada el 19 feb 2022.
Ła Eoropa ła xe carga de lengue minoritárie, coalcheduna ła xe pi parlà diritura de na łengua ofixiałe de naltro Stato ropeo. Ghe xe xerte łengue minoritárie inte on Stato che le xe ofixiałi inte nantro (esenpi: Catałán minoritário in Spagna, Itàlia e Francia, ofixiál in Andorra - Svedexe minoritário in Finlandia, ofixiál in Svezia)
Chi ghe xe na lista de łe łéngue minoritarie divixe par nasion:
Albania[canbia | canbia el còdaxe]
Andora[canbia | canbia el còdaxe]
Austria[canbia | canbia el còdaxe]
- Ceco a Viena
- Croato de Burgenland in Burgenland
- Jenisch
- Romani
- Ungarexe in Burgenland e a Viena
- Slovaco a Viena
- Sloveno in Carinsia e Stiria
Belzo[canbia | canbia el còdaxe]
- Linburghexe(Moxa-Renanexe del Sud)
Biełorusia[canbia | canbia el còdaxe]
Bosnia e Erzegòvina[canbia | canbia el còdaxe]
Bulgaria[canbia | canbia el còdaxe]
Cipro[canbia | canbia el còdaxe]
Croasia[canbia | canbia el còdaxe]
Danimarca[canbia | canbia el còdaxe]
- Tedesco (in Nordschleswig)
- Faroexe su łe ìzołe Fær Øer (sirca 80 000 parlanti)
- Inuktitut in Groenlandia
Estonia[canbia | canbia el còdaxe]
Finlandia[canbia | canbia el còdaxe]
Francia[canbia | canbia el còdaxe]
- Alsisian
- Arpitan
- Basco: 700 000 parlanti in tuto (el 24% de tuti i baschi)
- Brètone: 100 000 parlanti (el 2-3% dei bretoni)
- Catałan (Catałogna setentrionałe)
- Corso: 100 000 parlanti (el 33% dei corsi)
- Gało: Bretagna
- Itałian
- Jenisch
- Normandexe
- Tedesco
- Olandexe
- Oxitan: in Aquitania, Alvernia, Sentro (Centre), Pirenei Sentrałi, Languedoc-Roussillon, Limousin, Poitou-Charentes, Provensa-Alpi-Cote d'Azur e Rodano-Alpi.
Germania[canbia | canbia el còdaxe]
- Danexe in Schleswig-Holstein
- Jenisch
- Łéngue baso francone (Niederfränkische Sprachen ) in Nordrhein-Westfalen, con Linburghexe e Zuid-Gelders (Deutschniederländisch)
- Baso sasone (Niedersächsische Sprache e/o 'Plattdeutsch')
- frixon setentrionałe (Nordfriesisch) in Schleswig-Holstein (sirca 10 000 parlanti)
- Frixon orientałe (Ostfriesisch) in Niedersachsen (sirca 2 000 parlanti)
- Romani
- Łéngue sorabe inte ła Luxasia (Lausitz), più exatamente:
- Sorab superiore (Obersorbisch) inte ła Oberlausitz (Luxasia superiore) in Sasonia (Sachsen)
- Sorab inferiore (Niedersorbisch) inte ła Niederlausitz (Luxasia inferiore) in Brandeburgo (Brandenburg)
Grecia[canbia | canbia el còdaxe]
- Albanexe (in realtà Arvanitika)
- Arumen
- Bulgaro
- Macedone
- meglenorumen
- Turco
Irlanda[canbia | canbia el còdaxe]
- Gaełico o irlandexe: sirca 250 000 parlanti ativi (el 4% dei i abitanti de l' ìzoła)
- Shelta
- Połaco a Dublino e dintorni
Itàlia[canbia | canbia el còdaxe]
- Albanexe
- Catałan: a Alghero (Sardegna)
- Cinbro
- Croato
- Francexe
- Franco-provensale o arpitan
- Furlan
- Greco: sirca 20 000 parlanti in tel teritorio del Salento
- Grecocalabrexe: 2 000 parlanti sirca in tel sud de ła Całabria
- Ładin: sui 40 000 parlanti in Veneto e Trentin
- Łigure
- Łonbardo
- Napołetan
- Oxitan: Calabria, Piemonte e Łiguria
- Sardo
- Siciłian: in Sicilia e Całabria
- Sloveno
- Tedesco (tirolexe)
- Vèneto
Łetonia[canbia | canbia el còdaxe]
Łituania[canbia | canbia el còdaxe]
Macedonia[canbia | canbia el còdaxe]
Montenegro[canbia | canbia el còdaxe]
Moldavia[canbia | canbia el còdaxe]
Norvegia[canbia | canbia el còdaxe]
- Sami (lapone): sirca 20 000 parlanti
- Finlandexe
Ołanda[canbia | canbia el còdaxe]
- Linburghexe (Moxa-Renanexe del sud)
- Baso sasone(Niedersächsisch)
- frixon osidentałe (Westfriesisch)
Połonia[canbia | canbia el còdaxe]
- Biełoruso in confin con ła Biełorusia
- Cashiubio in tel Voivodato di Pomerania (sirca 50 000 parlanti)
- Ceco in confin con ła Republica Ceca
- Jiddisch picołisimo numaro de parlanti a Varsavia e in altre çità
- Łituan in parti del Masuren
- Romani
- Slovaco in confin con ła Republica Slovaca
- Tartaro in confin con ła Biełorusia
- Tedesco in alcune parti de ła Xlexia
- Ucraino al confin coxì come dai tanti imigrati
Portogało[canbia | canbia el còdaxe]
- Asturian (mirandexe): sirca 150 000 abitanti inte i comuni de Miranda de Douro e Vimioso
Regno Unìo[canbia | canbia el còdaxe]
- Gałexe 611 000 parlanti (el 21% in Gales e quaxi 145 000 parlanti a l' estero (Argentina, Inghiltera, USA e Canada)
- Irlandexe
- Cornico: sirca 3 500 parlanti (el 0,7% dei cornovaiexi)
- Manx: sui 300 parlanti come seconda łéngua su l'Ixoła de Man
- Gaełico scosexe Quaxi 60 000 parlanti ativi (l' 1%)
- Variante del Normandexe inte łe ìzołe del Canal
- Scots: in Scosia e Irlanda. Un miłion e mexo de parlanti
- Ulster scots
- Shelta
Republica Ceca[canbia | canbia el còdaxe]
Romania[canbia | canbia el còdaxe]
- Arumen
- Bulgaro
- Tedesco
- Jiddisch
- Croato
- Połaco
- Romani
- Ruteno (o Rusin)
- Ruso
- Serbo
- Slovaco
- Tartaro
- Ceco
- Turco
- Ucraino
- Ungarexe
Serbia[canbia | canbia el còdaxe]
- Albanexe
- Boxniaco
- Bulgaro
- Ceco
- Macedone
- Romani
- Rumen
- Ruteno (o Rusin)
- Slovaco
- Tedesco
- Turco
- Ungarexe
Slovachia[canbia | canbia el còdaxe]
Slovenia[canbia | canbia el còdaxe]
Spagna[canbia | canbia el còdaxe]
- Aragonexe: 30 000 parlanti (el 2,5% dei aragonexi)
- Aranexe (variante de l' oxitan): vale de Aran (LLeida)
- Asturian: 460 000 parlanti in tel Principato de łe Asturie e inte łe province de Leon, Zamora e Sałamanca(el 20%)
- Montagnexe o łéngua cantabra
- Basco: 700 000 parlanti ativi (el 24% dei baschi)
- Caló
- Catalan in Catałogna, Vałensia, Bałeari, Andora, Franja de Aragona e Carxe (Mursia)
- Galisian: Galisia, Asturie (eonaviego), Bierzo (Leon) e privinçia de Caceres (Fala de Xalima)
- Leonexe
- Quinqui, łéngua dei Mercheros, grupo sociałe prexente in Spagnas dal Siesento
Svesia[canbia | canbia el còdaxe]
- Danexe
- Finlandexe
- Gutnico (sirca 5 000 parlanti su l' ìzoła de Gotland)
- Jamska (in te ła provinçia de Jämtland)
- Jiddisch
- Meänkieli
- Romani
- Sami (Lapone)
Svisera[canbia | canbia el còdaxe]
- Franco-provensałe o arpitan
- Jenisch
- Romançio
Ucraina[canbia | canbia el còdaxe]
Ungaria[canbia | canbia el còdaxe]
Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]
- (EN) indexe Archivià il 3 de disenbre 2006 in Internet Archive.
- (EN) mapa1 Archivià il 7 de disenbre 2006 in Internet Archive.
- (EN) mapa2 Archivià il 28 de novenbre 2006 in Internet Archive.
- (CA) organixasion internaxionale Archivià il 3 de marso 2015 in Internet Archive.