Łéngua spagnoła

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Infobox de Łéngua Łéngua spagnoła
español e castellano Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚeespañol
Tipołéngua naturałe, łéngua e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inArxentina, Cołonbia, Cuba, Mèsego, Spagna e altri 20 paexi.
Autòctono deSpanja Cànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
Totałe500 miłioni - 600 miłioni (2023 Cànbia el vałor in Wikidata)
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto latin
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue indoeoropee
łéngue itàłeghe
łéngue romanze
łéngue ìtało-osidentałi
łéngue romanze osidentałi
łéngue gało-ibèreghe
łéngue iberoromanze
łéngue ìbero-osidentałe
łéngue del subgrupo castełan Cànbia el vałor in Wikidata
Regoƚà daAsociación de Academias de la Lengua Española (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Vulnerabiłità1 segura Cànbia el vałor in Wikidata
Istòriastoria della lingua spagnola (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1es
ISO 639-2spa
ISO 639-3spa Cànbia el vałor in Wikidata
SILSPN
Glottologstan1288 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere51-AAA-b Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologuespa Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL2303 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFes Cànbia el vałor in Wikidata


El spagnoło o castełan (in spagnoło "español", IPA: /espa'ɲol/ o "castellano", IPA: /kaste'ʎano/) el xe na łéngua che la fa parte del ensema de łe łéngue romanxe de ła fameja de łe łéngue indoeuropee. Par chedune clasificasioni, el xe ła cuarta łéngua pisè parlada intè el mondo, domente ła xe ła segunda cofà łéngua mare (dopo el cinexe). El spagnoło el se anca ła lengua ofiçiałe de łe prinçipałi organizasion econòmeghe e połitiche internacionałi (come UE, UA, OEA, TLCAN, Unasur e Caricom, par exenpio). El xe parlà come prima e seconda lengua da de pì de 450 milioni de persone e se poe rivare anca a 500 milioni se ghe metemo rento anca quei che ło ga inparà come lengua stragnera.

El spagnoło, come del resto tutte chealtre łe lengue romanxe, el xe na continuasion moderna del latin parlà (ciamà latin volgare) che el ga inisià formarse dal terso secoło, dopo che el Inpero Roman el se ga smembrà in diversi tocatełi. Grasie a ła difuzion che a ga bio in America, el spagnoło se a lengua che se ga estero de pì in asołuto tra quełe romanxe.

Distribusion geografica[canbia | canbia el còdaxe]

I posti prinçipałi dove che se parla el spagnoło i xe:

El Mèsego xe el Stato ispanofono pì popoła del mondo, seguìo dai Stati Uniti. Se se parla de çità, a pi granda a xe Sità del Mèsego e suìto dopo catemo Buenos Aires e Madrid.

Parołe simiłi al Vèneto[canbia | canbia el còdaxe]

Ła lengua spagnoła ga inte el so vocabołario de łe parołe che e se someja a la lengua vèneta. Qualcheduna de queste poe esere:

  • la cuchara: el cuciaro
  • la naranja: ła narança
  • el cuñado: el cugnado/cugnà
  • el padrín: el padrin
  • la panza: ła pansa
  • la leña: ła legna
  • la piñata (el zugo): ła pignata (ła tecia)
  • la jícara: ła cicara
  • febrero: fevrero/fevraro

e vanti cussita.

Exenpi de lengua[canbia | canbia el còdaxe]

Parołe e fraxi de uso comun[canbia | canbia el còdaxe]

  • = “si”
  • No = “no”
  • ¡Hola! = “ciao!”
  • ¡Buenos días! = “Bon dì!”
  • ¡Buenas tardes! = “Bon pomerijo!”
  • ¡Buenas noches! = “Bona sera!”/ “Bona note!”
  • ¡Adiós! =“Ciao!”
  • ¡Hasta luego! = “a presto!”
  • ¡Buena/mucha suerte! = “Bona fortuna!”
  • ¡Felicitaciones! = “Auguri!”
  • Por favor = “Par piaçere”
  • (Muchas) gracias = “Graxie (miłe)”
  • De nada = “De gnente”, “Prego”
  • ¿Qué tal? = “Come vała?”
  • ¿Cómo está (usted)/estás? = “Come stało (Lu)/steto?”
  • Bien = “ben”
  • Lo siento = "Me despiaxe"
  • ¿Hablas/Habla (usted) español/italiano/inglés/francés/alemán? = “Parlito/Parleo spagnoło/tajian/inglese/fransexe/todesco?”
  • ¿Cómo se llama (usted)/te llamas? = “Come te ciamito/se ciameło?”
  • No entiendo = “No capiso”
  • No sé = “No so”
  • ¿Qué hora es? = “Che ora xe?”
  • ¿Dónde estás/está? = “Dove sito/Dove zeło?”
  • ¿Adónde va (usted)/vas? = “Dove veto/Dove vało?”
  • ¡Suerte! = “Bona fortuna!”
  • ¡Broma! = “Scherso!”
  • ¡Mierda! = “Merda!”

Numari cardinałi[canbia | canbia el còdaxe]

0. cero
1. uno
2. dos
3. tres
4. cuatro
5. 'cinco
6. seis
7. siete
8. ocho
9. nueve

10. diez
11. once
12. doce
13. trece
14. catorce
15. quince
16. dieciséis
17. diecisiete
18. dieciocho
19. diecinueveù

20. veinte
21. veintiuno
22. veintidós
23. veintitrés
24. veinticuatro
25. 'veinticinco
26. veintiséis
27. veintisiete
28. veintiocho
29. veintinueve

30. treinta
31. treinta y uno
32. treinta y dos
33. treinta y tres
34. treinta y cuatro
35. 'treinta y cinco
36. treinta y seis
37. treinta y siete
38. treinta y ocho
39. treinta y nueve

40. cuarenta
41. cuarenta y uno
42. cuarenta y dos
43. cuarenta y tres
44. cuarenta y cuatro
45. 'cuarenta y cinco
46. cuarenta y seis
47. cuarenta y siete
48. cuarenta y ocho
49. cuarenta y nueve

50. cincuenta
51. cincuenta y uno
52. cincuenta y dos
53. cincuenta y tres
54. cincuenta y cuatro
55. 'cincuenta y cinco
56. cincuenta y seis
57. cincuenta y siete
58. cincuenta y ocho
59. cincuenta y nueve

60. sesenta
61. sesenta y uno
62. sesenta y dos
63. sesenta y tres
64. sesenta y cuatro
65. 'sesenta y cinco
66. sesenta y seis
67. sesenta y siete
68. sesenta y ocho
69. sesenta y nueve

70. setenta
71. setenta y uno
72. setenta y dos
73. setenta y tres
74. setenta y cuatro
75. setenta y cinco
76. setenta y seis
77. setenta y siete
78. setenta y ocho
79. setenta y nueve

80. ochenta
81. ochenta y uno
82. ochenta y dos
83. ochenta y tres
84. ochenta y cuatro
85. 'ochenta y cinco
86. ochendo y seis
87. ochenta y siete
88. ochenta y ocho
89. ochenta y nueve

90. noventa
91. noventa y uno
92. noventa y dos
93. noventa y tres
94. noventa y cuatro
95. 'noventa y cinco
96. noventa y seis
97. noventa y siete
98. noventa y ocho
99. noventa y nueve

100. cien
110. ciento diez
200. doscientos/-as
300. trescientos/-as
400. cuatrocientos/-as
500. quinientos/-as
600. seiscientos/-as
700. setecientos/-as
800. ochocientos/-as
900. novecientos/-as
1000. mil

I numari dal 200 al 900 i se poe anca metare al feminiłe.

Numari ordinałi[canbia | canbia el còdaxe]

1. primer, -ero, -era
2. segundo, -da
3. tercer, -ero, -era
4. cuarto, -ta
5. quinto, -ta
6. sexto, -ta
7. séptimo, -ma
8. octavo, -va
9. noveno, -na
10. décimo, -ma
11. undécimo, -ma o decimoprimero, -ra
12. duodécimo, -ma o decimosegundo, -ra
13. decimotercero, -ra
14. decimocuarto, -ta
20. vigésimo, -ma
21. vigésimo primero, -ra
30. trigésimo, -ma
40. cuadragésimo, -ma
50. quincuagésimo, -ma
60. sexagésimo, -ma
70. septuagésimo, -ma
80. octogésimo, -ma
90. nonagésimo, -ma
100. centésimo, -ma

Dì de ła setimana[canbia | canbia el còdaxe]

lunes: Luni
martes: Marti
miércoles: Mercore
jueves: Xoba
viernes: Venare
sábado: Sabo
domingo: Domenega

Nomi dei mezi[canbia | canbia el còdaxe]

enero: jenaro
febrero: febraro
marzo: marso
abril: apriłe
mayo: majo
junio: zugno
julio: lujo
agosto: agosto
septiembre: setenbre
octubre: otobre
noviembre: novenbre
diciembre: diçenbre

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]


Bandiera de l'Onion Eoropea Łéngoe uficiałi de l'Onion Eoropea Bandiera de l'Onion Eoropea
Bulgaro | Castiglian | Ceco | Danexe | Estone | Finlandexe | Fransexe | Gaełico | Greco | Inglexe | Itałian | Łetone | Łituan | Maltexe | Olandexe | Połaco | Portoghexe | Rumeno | Slovaco | Slovèno | Svedexe | Tedesco | Ungarexe


Controło de autoritàLCCN (ENsh85126261 · GND (DE4077640-2 · BNF (FRcb119312813 (data) · NDL (ENJA00571703
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngua_spagnoła&oldid=1106880"