Łéngoa furlana
Par łe altre parlade, vien doparà el termane diałeto.
furlan e lenghe furlane ![]() | |
---|---|
Nome locaƚe | furlan |
Tipo | łéngua e łéngua viva ![]() |
Parlà in | Itàlia |
Autòctono de | Friułi-Venessia Julia, Veneto |
Parlanti | |
Totałe | 600 000 (2002 ![]() |
Clasifega | mia tra łe prime 100 |
Caratarìsteghe | |
Scritura | alfabeto latin |
Clasifegasion lenguìstega | |
łéngua umana łéngue indoeoropee łéngue itàłeghe łéngue romanze łéngue ìtało-osidentałi łéngue romanze osidentałi łéngue gało-ibèreghe łéngue galorromanze łéngue gało-rèteghe łéngue retoromanze ![]() | |
Statuto ofisałe | |
Lengua ofisałe in | Riconosuo dal Stato tałian come łéngua minoritaria co ła łeje 482/1999 |
Regoƚà da | Osservatori Regjonâl de Lenghe e de Culture Furlanis |
Vulnerabiłità | 3 in pericuło ![]() |
Còdazi | |
ISO 639-2 | (B)fur |
ISO 639-3 | fur ![]() |
SIL | FRL |
Glottolog | friu1240 ![]() |
Linguasphere | 51-AAA-m ![]() |
Ethnologue | fur ![]() |
UNESCO | 353 ![]() |
IETF | fur ![]() |
Endangered languages | 3400 ![]() |
Toco in lengua | |
Declarasion Universaƚe dei Deriti de l'Omo, art. 1 Ducj i oms a nassin libars e compagns come dignitât e derits. A àn sintiment e cussience e bisugne che si tratin un culaltri come fradis. | |
Destribusion zeogràfega | |
![]() Distribusion zeografega de la lengua furlana |
Ła łéngua furlana (que in furlan łe se ciama furlan o, pisè in manera enformal, marilenghe) ła fa part de el grupo de łe lengue retoromanxe o ladine. En el dì de acuó la xe parlada da çirca 600 000 aneme endè l'area de el Friul storego, et in pù paesi foresti endè que i furlani i xe emigradi da i ani '60, enfrà i cuałi Franza, Belzo, Canada, Australia, Arzentina, Brasil, Stai Unii de Amèrica e Sudafrica.
Bibliografia[canbia | canbia el còdaxe]
- Paola Benincà, Laura Vanelli, Linguistica friulana, Unipress, Padova, 2005.
- Franc Fari (cur.), Manuâl di lenghistiche furlane, Forum, Udine, 2005.
- Giuseppe Francescato, Dialettologia friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 1966.
- Giovanni Frau, I dialetti del Friuli, Società Filologica Friulana, Udine, 1984.
- Sabine Heinemann, Studi di linguistica friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 2007.
- Carla Marcato, Friuli-Venezia Giulia, Laterza, Roma - Bari, 2001.
- Georg Pagitz: Friaulisch Wort für Wort, Bielefeld, Reise Know-How, 2007.
- Piera Rizzolati, Elementi di linguistica friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 1981.
- Paolo Roseano, La pronuncia del friulano stàndar: proposte, problemi, prospettive, Ce Fastu?, LXXXVI (2010), n. 1, p. 7-34.
- Federico Vicario (cur.), Lezioni di lingua e cultura friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 2005.
- Federico Vicario, Lezioni di linguistica friulana, Forum, Udine, 2005.
Ligamenti foresti[canbia | canbia el còdaxe]
- Grafia uficiale par el furlan Archivià il 22 de febraro 2006 in Internet Archive.
- (FUR, IT) Portale in furlan
- Associassion culturale par la difesa del furlan
- (FUR) La patrie dal Friûl
- (FUR, IT) Società Filologica Furlana
- Associassion culturale par el studio de la furlanità del latisanese e del portogruarese
- (FUR) Glesie furlane - Bibbia in furlan Archivià il 19 de aprile 2015 in Internet Archive.
- (FUR, EN)Gruppo par la promossion del furlan in campo scientifico
- (FUR) Promossion de la lengua furlana con la musica Archivià il 26 de lujo 2007 in Internet Archive.
- (FUR) Version furlana del browser Firefox Archivià il 3 de febraro 2006 in Internet Archive.
- (FUR, EN)Fogolâr furlan de Toronto
- (FUR) Radio Onde Furlane
- (FUR, EN)Servizi lenguistici par la lengua furlana
- (FUR) Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan - Dissionario Furlan-Italian Archivià il 1º de lujo 2007 in Internet Archive.
- (FUR) Version furlana de OpenOffice.org
- (FUR) / La pronunsia con i sototitoli in friulano
- (FUR) / Un post par dì in friulano
Controło de autorità | LCCN (EN) sh85052039 · GND (DE) 4155474-7 · BNF (FR) cb119457809 (data) |
---|
Latin † · Latin volgare † Romanzo insulare: Sardo (Sardo campidanexe · Sardo logudorexe) Romanzo ocidentałe Grupo iberico: Aragonexe · Asturian · Gałisian · Leonexe (Mirandexe) · Portoghexe · Spagnoło/Castiglian Gruppo galo-romanzo: Catałan · Francexe · Furlan · Francoprovensal · Ladin · Ocitan · Romancio · Vałon · Vèneto Romanzo orientałe Grupo italian: Corso · Gałurexe · Sasarexe · Itałian (Diałeti itałiani) · Napołetan Grupo siciłian: Siciłian Grupo balcanico: Rumeno · Dalmatico † · Istrioto Romanzo meridionałe: Mozarabico † |