Łéngoa furlana

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Riconosendo che łe definision łe xé arbitrarie, se ga deçidesto dopo de discusion de doparar in te ła nomenclatura de łe pajine el termane łengua par łe parlade riconosùe come tałi in te ła codifega ISO 639-1, ISO 639-2 o se nò ISO 639-3, aprovà n'tel 2005.
Par łe altre parlade, vien doparà el termane diałeto.
Infobox de Łéngua Łéngoa furlana
furlan e lenghe furlane Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚefurlan
Tipołéngua e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inItàlia
Autòctono deFriułi-Venessia Julia, Veneto
Parlanti
Totałe600 000 (2002 Cànbia el vałor in Wikidata)
Clasifegamia tra łe prime 100
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto latin
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue indoeoropee
łéngue itàłeghe
łéngue romanze
łéngue ìtało-osidentałi
łéngue romanze osidentałi
łéngue gało-ibèreghe
łéngue galorromanze
łéngue gało-rèteghe
łéngue retoromanze Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe inRiconosuo dal Stato tałian come łéngua minoritaria co ła łeje 482/1999
Regoƚà daOsservatori Regjonâl de Lenghe e de Culture Furlanis
Vulnerabiłità3 in pericuło Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-2(B)fur
ISO 639-3fur Cànbia el vałor in Wikidata
SILFRL
Glottologfriu1240 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere51-AAA-m Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologuefur Cànbia el vałor in Wikidata
UNESCO353 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFfur Cànbia el vałor in Wikidata
Endangered languages3400 Cànbia el vałor in Wikidata
Toco in lengua
Declarasion Universaƚe dei Deriti de l'Omo, art. 1
Ducj i oms a nassin libars e compagns come dignitât e derits. A àn sintiment e cussience e bisugne che si tratin un culaltri come fradis.
Destribusion zeogràfega

Distribusion zeografega de la lengua furlana


Ła łéngua furlana (que in furlan łe se ciama furlan o, pisè in manera enformal, marilenghe) ła fa part de el grupo de łe lengue retoromanxe o ladine. En el dì de acuó la xe parlada da çirca 600 000 aneme endè l'area de el Friul storego, et in pù paesi foresti endè que i furlani i xe emigradi da i ani '60, enfrà i cuałi Franza, Belzo, Canada, Australia, Arzentina, Brasil, Stai Unii de Amèrica e Sudafrica.

Bibliografia[canbia | canbia el còdaxe]

  • Paola Benincà, Laura Vanelli, Linguistica friulana, Unipress, Padova, 2005.
  • Franc Fari (cur.), Manuâl di lenghistiche furlane, Forum, Udine, 2005.
  • Giuseppe Francescato, Dialettologia friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 1966.
  • Giovanni Frau, I dialetti del Friuli, Società Filologica Friulana, Udine, 1984.
  • Sabine Heinemann, Studi di linguistica friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 2007.
  • Carla Marcato, Friuli-Venezia Giulia, Laterza, Roma - Bari, 2001.
  • Georg Pagitz: Friaulisch Wort für Wort, Bielefeld, Reise Know-How, 2007.
  • Piera Rizzolati, Elementi di linguistica friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 1981.
  • Paolo Roseano, La pronuncia del friulano stàndar: proposte, problemi, prospettive, Ce Fastu?, LXXXVI (2010), n. 1, p. 7-34.
  • Federico Vicario (cur.), Lezioni di lingua e cultura friulana, Società Filologica Friulana, Udine, 2005.
  • Federico Vicario, Lezioni di linguistica friulana, Forum, Udine, 2005.

Ligamenti foresti[canbia | canbia el còdaxe]

(FURIT)

Portale in furlan

(FURIT)

Società Filologica Furlana

(FUREN)

Gruppo par la promossion del furlan in campo scientifico

(FUREN)

Fogolâr furlan de Toronto

(FUREN)

Servizi lenguistici par la lengua furlana


Controło de autoritàLCCN (ENsh85052039 · GND (DE4155474-7 · BNF (FRcb119457809 (data)


Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngoa_furlana&oldid=1168639"