Łéngua cinbra

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Difusìon del Cibro intè'l Veneto
Infobox de Łéngua Łéngua cinbra
Tipołéngua e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inVeneto, Trentin
Autòctono deVèneto Cànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
Totałe~1000 (2000 Cànbia el vałor in Wikidata)
Caratarìsteghe
ScrituraLatina (in prexedensa Fraktur e Sütterlin)
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue indoeoropee
łéngue zermàneghe
łéngue zermàneghe osidentałi
łéngue altozermàneghe
lingue tedesche superiori (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe intutelà in Trentin
Regoƚà danisuni
Vulnerabiłità3 in pericuło Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-3cim Cànbia el vałor in Wikidata
Glottologcimb1238 Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologuecim Cànbia el vałor in Wikidata
UNESCO1345 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFcim Cànbia el vałor in Wikidata
Endangered languages3164 Cànbia el vałor in Wikidata


El Cinbro o łéngua cinbra el xe na łéngua zermànega łigà co na vecia rama del bavaréxe che ła ga forti influense lesicałi e sintàtiche del vèneto e ła vien parlà o ła xe stà parlà in diverse varianti inte łe zone dei Sete Comuni de l'Altipian de Axiago, dei Trédexe Comuni de ła Lesinia e inte el paexoto de Luxerna.

Orìxene germànica[canbia | canbia el còdaxe]

Come exenpio de ła só orìxene germànica ghe xe ła declinasion dei nomi che ła distingue tri caxi nominativo, acuxativo e dativo (el tedésco el ga mantegnù anca el genitivo perso in cinbro) e anca tri xenari maschil, feminil e nèutro.

Sete Comuni[canbia | canbia el còdaxe]

Ła variante dei Sete Comuni ła xe stà descrita ben da Umberto Martello Martalar insieme co un vocabołario 'ndo che xe stà tirà fora 'sti exenpi qua sóto:

Gramàtega[canbia | canbia el còdaxe]

Maschil[canbia | canbia el còdaxe]

El maschil de artìcołi, nomi e agetivi (var. dei Sete Comuni):

  • Nominativo: Dar guute Mann (sojeto: el bon omo el varda)
  • Acuxativo: In guuten Mann (ojeto: varda el bon omo!)
  • Dativo: Me guuten Manne (conpl. digo al bon omo)

Neutro[canbia | canbia el còdaxe]

El nèutro de artìcołi, nomi e agetivi (var. dei Sete Comuni):

  • Nominativo: 'S guute Khint (sojeto: el bon fiol)
  • Acuxativo: 'S guute Khint (ojeto: el bon fiol)
  • Dativo: Me guuten Khinne (conpl. digo al bon fiol)

Influensa vèneta[canbia | canbia el còdaxe]

Come exenpio de influensa vèneta gh'è ła costrusion progresiva del verbo zeinan darnaach +infinìo osìa leteralmente èser drio +infinìo (ital. stare facendo).

  • 1°sing. Ich pin darnaach essan (so' drio magnar)
  • 2°sing. Du pist darnaach gean (te si drio ndar)

Influensa del itałian[canbia | canbia el còdaxe]

Come influensa de l'itałian gh'è l'artìcoło col posesivo che no se pol mìa far in tedésco: de maain faméeja (it. la mia famiglia) in tedésco el xe soło meine Familie e anca de maain Khindar (it. i miei figli) in tedésco el xe soło meine Kinder e anca in vèneto l'è soło mé fiułi sensa artìcołi. Nomi come "faméeja" i tradise l'orìxene vèneta (faméja).

Varda anca[canbia | canbia el còdaxe]


Controło de autoritàLCCN (ENsh2002001717 · GND (DE4067789-8 · BNF (FRcb11999206h (data)
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngua_cinbra&oldid=1116277"