Mauritània

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Mauritania
Mauritània
الجمهورية الإسلامية الموريتانية (ar) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoNational anthem of Mauritania Cànbia el vałor in Wikidata
Bomò«شرف إخاء عدل» Cànbia el vałor in Wikidata
Epònemomori e Mauretania Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

21°N 11°W / 21°N 11°W21; -11Coordinae: 21°N 11°W / 21°N 11°W21; -11

ContinenteAfrica

CapitałeNouakchott Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe4 614 974 (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
194 790 (2017)
Densità4,48 hab./km²
Demònemomauritana, mauritane, mauritani, mauritan   Edit this at Wikidata
Idiomaàrabo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita63,238 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,156 (2015)
Putełi no scołarizai451 856 (2015) Cànbia el vałor in Wikidata
−24 199 (2014)
Zeografia
Parte deAfrica Osidentałe e Nordàfrica Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea1 030 700 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà daOsèano Atlàntego Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoKediet ej Jill (915 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoSebkha de Ndrhamcha (en) Traduzi (−5 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaAfrica Occidentale Francese (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano ezecutivoGoerno de Mauritània Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoParlamento de Mauritània Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de ła Mauritània Cànbia el vałor in WikidataMohamed Ould Ghazouani (it) Traduzi (1° de agosto del 2019) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo ministro de Mauritània Cànbia el vałor in WikidataMohamed Ould Bilal (it) Traduzi (6 de agosto del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

3.92/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe9 996 240 419 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA14 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,556[12] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[12] Cànbia el vałor in Wikidata)
MonedaOuguiya mauritana Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe de Mauritània Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion31 %[13] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

32.6/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1MR Cànbia el vałor in Wikidata MRT Cànbia el vałor in Wikidata 478 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionRIM Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.mr
Prefiso tełefònego+222 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

















































MusicBrainz: 657e69c5-cda0-3592-9d39-85b55610bc40


La Mauritania xe no Stato de l’Africa Nord Occidentale, parte del Maghreb.
La confina co el Sahara Ossidentae a nord ovest, l’Algeria a nord est, el Mali a sud est, el Senegal a sud ovest; la xe bagnada da l'Osèano Atlantego a ovest.

Ziografia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Ziografia de la Mauritania.

El paexe el xe desertico a nord (zona Sahara) e semi desertico a sud (zona Sahel).
Se cata vegetaxion solo che longo el fiume Senegal, a l'estremo sud.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de la Mauritania.

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

I berberi[17] xe rivò su le coste de la Mauritania de ancò verso el VI secolo a.C. e ga mandá via i bafour, popolo sudanico che controlaa la costa dal Ghana a la Mauritania de ancò e che darà vita ai soninke. Anca i fenici gavea de le basi maritime longo la costa.
Dopo la parentesi romana, l’impero soninke prese el control de la Mauritania.

I soninke i ga governà fin a l’arivo dei arabi inte el 1076. Soninke e berberi ga fato oposision a i arabi par i cinque secoli a venire.

Dopo el protetorato francexe, la Mauritania xe diventà na colonia de la Francia.

Indipendensa[canbia | canbia el còdaxe]

El 28 novembre 1960 la Mauritania xe diventà indipendente.

Al momento de l’indipendenza, el 90% de la popolasion vivea na vita nomade e la cavedal sa svilupà do ghera el vilagio de Ksar. Grupi de haalpulaar, sonike, wolof i sa trasfrì dal Senegal e, visto che i savea el francexe, ie diventà i funzionari governativi del novo governo. I mauritani de cultura araba ga tentà de reagire a la francesizasione, ma i no ghe reusidi.

Inte el 1989, i do grupi sa scontrà violentemente, e la violenza ga anca causa na breve guera de confin co el Senegal. La tension tra i do grupi xe oncora alta, anca se la majoria vol na società pi verta.

Inte el 2005, el Consilio Militar par la Giustisia e la Democrasia guidà da Ely Ould Mohamed Vall, ga meso fin a la presidensa de Maaouya Ould Sid'Ahmed Taya.
El 11 marso 2007, ghe stà le elezioni libare e Sidi Mohamed Ould Cheikh Abdallahi xe diventà presidente.

Ziografia politega[canbia | canbia el còdaxe]

La cavedal xe Nouakchott.

Popolasion[canbia | canbia el còdaxe]

Etnie[canbia | canbia el còdaxe]

A sud se cata grupi sudanici (wolof, soninke), inte el resto del paexe ghe grupi berberi, arabi e i haratim, etnia nera da sempre s-ciavi dei arabi.

Religion[canbia | canbia el còdaxe]

L’islam xe la religion de tuti i mauritani, i cristiani xe quasi tuti stranieri che vive ne la cavedal.

Léngue[canbia | canbia el còdaxe]

La zente parla arabo.

Sosietà[canbia | canbia el còdaxe]

En Mauritania ghe oncora la s-ciavitù, che l’è stà abolida tre olte ne i ultimi cento ani, sensa risultai pratici.

Economia[canbia | canbia el còdaxe]

La Mauritania xe sempre stà on paexe che vivea de alevamento e poca agricoltura.
Longo la costa e sol fiume Senegal ghe xera anca grupi de pescadori.
Ancò, minerai de fero e pesca de alto mar da le entrate majori a lo Stato. Petrolio, gas e diamanti i diventarà importanti ne i prosimi ani.

Gałeria de someje[canbia | canbia el còdaxe]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. URL de refarensa: https://www.oic-oci.org/states/?lan=en. Data de consultasion: 29 de otobre del 2022.
  2. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  3. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  5. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  6. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  7. URL de refarensa: http://icdo.org/who-we-are/members/member-states.html. Data de consultasion: 11 de majo del 2020.
  8. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/mauritania. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  9. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  10. URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 8. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
  11. URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  12. 12,0 12,1 voze de refarensahdr.undp.org.
  13. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  14. voze de refarensaitu.int.
  15. 15,0 15,1 voze de refarensaitu.int.
  16. voze de refarensaiec.ch.
  17. ciamadi anca mauri


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]






Controło de autoritàVIAF (EN143005264 · ISNI (EN0000 0001 2260 0320 · LCCN (ENn79061287 · GND (DE4038051-8 · BNF (FRcb119960187 (data) · NDL (ENJA00567850 · WorldCat Identities (ENn79-061287
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Mauritània&oldid=1093441"