Jibuti

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Gibuti


Jibuti
جمهورية جيبوتي (ar)
République de Djibouti (fr)
Jabuuti (so) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja
someja satełitar in marso


InoDjibouti Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«اتحاد، مساواة، سلام»
«Unité, Égalité, Paix»
«Unity, Equality, Peace»
«Единство, равенство, мир»
«Djibeauty» Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoGibuti Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

11°48′N 42°26′E / 11.8°N 42.433333°E11.8; 42.433333Coordinae: 11°48′N 42°26′E / 11.8°N 42.433333°E11.8; 42.433333

ContinenteAfrica

Capitałe  Gibuti Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe956 985 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
84 053 (2013)
Densità41,25 hab./km²
Demònemozibutana, zibutane, zibutani, zibutan   Edit this at Wikidata
Idiomafranseze
àrabo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita62,465 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,20500000000001 (2015)
Taso de suicìdio6,7 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,3 (2015)
Putełi no scołarizai137 785 (2008) Cànbia el vałor in Wikidata
−35 855 (2005)
Zeografia
Parte deAfrica Orientałe e impero coloniale francese (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea23 200 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMoussa Ali (2 028 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basolago Assal (it) Traduzi (−155 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaTeritòrio Fransezo dei Afar e dei Issas Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano lejislativoAsenblea Nasionałe de Yibuti Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de Gibuti Cànbia el vałor in WikidataIsmail Omar Guelleh (it) Traduzi (8 de majo del 1999) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro de Zibuti Cànbia el vałor in WikidataAbdoulkader Kamil Mohamed (it) Traduzi (1° de apriłe del 2013) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

2.71/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe3 372 287 462 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,509[11] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[11] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedafranco zibutan Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe de Yibuti Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

41.6/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1DJ Cànbia el vałor in Wikidata DJI Cànbia el vałor in Wikidata 262 Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.dj
Prefiso tełefònego+253 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

Sito webpresidence.dj Cànbia el vałor in Wikidata

















































MusicBrainz: aa560de1-9e56-38ab-8d20-6133be7f3f2a


Jibuti o Gibuti l'e on paexe de l'Africa oriental inte el Corno d'Africa.
El confina co la Somalia a sudset, l'Etiopia a ovest e l'Eritrea a nord; el xe bagnà dal Mar Roso al estremo nordest e dal Golfo de Aden a est.

Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia de Gibuti.

Gibuti el ga na estension de 23 200 km².

Le cime pi alte le riva so i domila metri. La depresion de Asal xe a 155 m soto el livel del mar.

No ghe fiumi, ma solo uadi – fiumi temporanei inte el tempo de la piova.

Gibuti xe on paexe desertico. Se cata savane e steppe.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de Gibuti.

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

Gibuti xera abitá fin da i tempi preistorici. Se pensa che i primi omeni a lasar el continente africano i sia pasá de qua par andar inte la penisola Arabica e pasar a l’Axia continental.

In tempi pi recenti, etnie pastorali da lo Yemen ga ocupá la region e i sa misciá co etnie africane. Da sempre in contato co le coste de lo Yemen, l’Islam xe rivá su le coste de Gibuti inte el IX secolo.

I marcanti arabi yemeniti e omaniti ga controlá el paexe fin al XVI secolo.

Modernità[canbia | canbia el còdaxe]

En tel 1862, i francexi ga comprá la zona de Gibuti da i sultani de Obock e Tagiura e i ga scominsiá a costruir la cavedal. El porto de Gibuti servea a contrastar la presenza inglexe a Aden.

Inte el 1949, i issa [14] ga domandá la riunificasion co i somali de le colonie italiane. I francexi ga espulso i somali e dato el poder aministrativo a i afar, etnia de origine etiopica.

Inte el 1967, la minoranza somala ga scominsiá a organizare tumulti.

Indipendensa[canbia | canbia el còdaxe]

Gibuti xe rivá a l’indipendenza el 27 zugno 1977.
Le prime elesioni vedea la vitoria de la Lega Popolare par el Progresso (RPP) e Hassan Gouled Aptidon, cao de partio, fu el novo presidente.

Ne i primi ani novanta ghe stá na guera civile fomentá da i afar. La guera xe terminá in tel 1994.

Zeografia politega[canbia | canbia el còdaxe]

El paese l'è na republica.
El presidente Ismael Omar Guelleh l'è in carica dal 1999.

La cavedal, Gibuti, l'è anca el porto pricipal del paexe.
I francexi i ga na grosa baxe miłitare rente de la caitale.

Popolasion[canbia | canbia el còdaxe]

Gibuti el ga na popolasion de 822 000 abitanti. La majoria de la zente (84%) la vive inte i centri urbani.

Etnie[canbia | canbia el còdaxe]

I abitanti se divide tra afar e somali.

Religione[canbia | canbia el còdaxe]

El 94% de la popolasion xe de religione islamica
I altri xe catoleghi. El vescovo de Gibuti xe mons Giorgio Bertin[15].

Léngue[canbia | canbia el còdaxe]

En Gibuti a se parla el francexe, l'arabo, el somalo e l'afar.

Gałeria de someje[canbia | canbia el còdaxe]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. URL de refarensa: https://www.oic-oci.org/states/?lan=en. Data de consultasion: 29 de otobre del 2022.
  2. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  3. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  5. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  6. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  7. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/djibouti. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  8. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  9. URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 6. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
  10. URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  11. 11,0 11,1 voze de refarensahdr.undp.org.
  12. 12,0 12,1 12,2 voze de refarensaitu.int.
  13. 13,0 13,1 voze de refarensaiec.ch.
  14. on clan somalo
  15. francescan veneto, el xe anca el vescovo de la Somalia.


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]






Controło de autoritàVIAF (EN155608529 · ISNI (EN0000 0001 0729 2948 · LCCN (ENn78080066 · GND (DE4070610-2 · BNF (FRcb120780286 (data) · BNE (ESXX460660 (data) · NDL (ENJA00575679 · WorldCat Identities (ENn78-080066
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Jibuti&oldid=1157801"