Malta
Inpostasion de letura
Malta (mt) | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|||||||||
Ino | L-Innu Malti | ||||||||
Bomò | «Truly Mediterranean» | ||||||||
Epònemo | miel | ||||||||
Pozision | |||||||||
Continente | Europa | ||||||||
Capitałe | Ła Vałeta | ||||||||
Popołasion | |||||||||
Totałe | 553 214 (2023) 553 214 (2023)/(2017)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963)/(1962)/(1961)/(1960) | ||||||||
Densità | 1 750,68 hab./km² | ||||||||
Zènaro |
| ||||||||
Demònemo | maltezo, maltezi, malteza, malteze | ||||||||
Idioma | maltezo inglezo | ||||||||
Rełijon | cristianèzemo | ||||||||
Speransa de vita | 81,79756 (2015, 2016) −1,20244 (2021) | ||||||||
Taso de suicìdio | 5,3 (2019) | ||||||||
Putełi no scołarizai | 2 795 (2015) −411 (2014) | ||||||||
Zeografia | |||||||||
Parte de | Commonwealth de łe nasion, Union Eoropèa, Spàsio Econòmego Eoropeo e Eoropa meridionałe | ||||||||
Àrea | 316 km² | ||||||||
Bagnà da | mar Mediteràneo | ||||||||
Ponto pì alto | Ta' Dmejrek (253 m) | ||||||||
Ponto pì baso | mar Mediteràneo (0 m) | ||||||||
Rente a | |||||||||
Prima mesion documentada | Stato de Malta e Cołònia de ła Corona de Malta | ||||||||
Organizasion pułìtega | |||||||||
Forma de goerno | democrasia parlamentar | ||||||||
Òrgano ezecutivo | Goerno de ła Repùblega de Malta (it) | ||||||||
Òrgano lejislativo | Càmara dei Raprezentanti de Malta | ||||||||
Presidente de Malta | Myriam Spiteri Debono (it) (4 de apriłe del 2024) | ||||||||
Primi ministri de Malta | Robert Abela (it) (2020) | ||||||||
Màsema autorità zudisiałe | Corte Costitusionałe de Malta (en) | ||||||||
Ìndaze de Democrasia | 7.68/10 | ||||||||
Menbro de | Union Eoropèa, Organizasion de łe Nasion Unìe, Commonwealth de łe nasion[1], Consejo d'Eoropa, Organizasion mondiałe del comerso, Organizasion par ła Seguresa e Cooperasion inte l'Eoropa, Banca Internasionałe par ła Recostrusion e Desviłupo, Corporasion Finansiària Internasionałe, Organismo Multilaterałe de Garansia dei Investimenti, Sentro Internasionałe de Regołamento de Difarense Rełasionae ai Investimenti, Grupo Austràlia, EUROCONTROL, Interpol[2], Grupo de Fornidori Nucleari[3], Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe[4], Organizasion Idrogràfega Internasionałe[5], UNESCO[6], Grupo de Oservasion de ła Tera, Union Postałe Universałe[7], Union Internasionałe de Tełecomunicasion[8], Spàsio Schengen[9], Visa Waiver Program[10], Organizasion Internasionałe de Protesion Siviłe[11], Organizasion Meteorołòzega Mondiałe[12], Organizasion mondiałe de ła sanità[13], Centro Internazionale per lo Sviluppo di Politiche in Materia di Migrazione (it) e Organizasion Mondiałe de łe Dogane[14]
| ||||||||
Economia | |||||||||
PIL nomenałe | 17 743 376 199 $ (2021) | ||||||||
Persentuałe IVA | 18 % | ||||||||
Ìndaze de desviłupamento oman | 0,918[16] (2021[16] ) | ||||||||
Moneda | euro | ||||||||
Banca sentrałe | Banca Sentrałe de Malta | ||||||||
Taso de dezocupasion | 6 %[17] | ||||||||
Coefisente de Gini | 31/100 | ||||||||
Còdazi de identifegasion | |||||||||
ISO 3166-1 | MT MLT 470 | ||||||||
Còdaze de matricołasion | M | ||||||||
Fuzo oràrio | |||||||||
Domìnio de primo liveło | .mt | ||||||||
Prefiso tełefònego | +356 | ||||||||
Tełèfono d'emerzensa | |||||||||
Còdaze NUTS | MT | ||||||||
Preza ełètrega | |||||||||
Premi
| |||||||||
Istòrego | |||||||||
Sito web | gov.mt | ||||||||
|
Malta ła xe un'ìzoła e un stato de l'Eoropa meridional.
Ła se kata inte el Mediteraneo, tra ła Itàlia a nord[21] e ła Łibia a sud.
Jografia fixega
[canbia | canbia el còdaxe]El stato el ga na superfisie de 316 km².
El se kata inte ła rejon fixega itałiana, intel Kanal de Malta, tra ła Sisiłia e ła kosta afrikana.
El xe formà da on arsipełago ke el konprende, oltre ke a ł'ìzoła de Malta, łe ìzołe de Gozo, Komino, Kominoto e Filfola.
Demografia
[canbia | canbia el còdaxe]Fin al 1934 ł'itałian el xe sta tra łe łéngue ufisiałi.
Gałeria de someje
[canbia | canbia el còdaxe]-
Ta' Dmeirek, ponto kulmenante de ła ìxoła de Malta
-
panorama de ła ìxoła de Gozo
-
sentro de Rabat
-
sito megałitego de Jgantija
Notasion
[canbia | canbia el còdaxe]- ↑ URL de refarensa: https://thecommonwealth.org/our-member-countries/malta. Data de consultasion: 21 de otobre del 2022. Tipo di riferimento: official member page.
- ↑ URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
- ↑ URL de refarensa: http://www.nuclearsuppliersgroup.org/en/participants1. Editor: Grupo de Fornidori Nucleari. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
- ↑ URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
- ↑ URL de refarensa: https://www.iho.int/srv1/index.php?option=com_wrapper&view=wrapper&Itemid=452&lang=en. Editor: Organizasion Idrogràfega Internasionałe. Data de consultasion: 8 de disenbre del 2017.
- ↑ URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
- ↑ URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
- ↑ URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
- ↑ URL de refarensa: https://www.touteleurope.eu/les-pays-membres-de-l-espace-schengen.html.
- ↑ URL de refarensa: https://www.dhs.gov/visa-waiver-program-requirements. Data de consultasion: 7 de marso del 2020.
- ↑ URL de refarensa: http://icdo.org/who-we-are/members/observer-states.html. Data de consultasion: 11 de majo del 2020.
- ↑ URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/malta. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
- ↑ URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
- ↑ URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 5. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
- ↑ URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
- ↑ 16,0 16,1 voze de refarensahdr.undp.org.
- ↑ URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
- ↑ URL de refarensa: https://www.gov.mt/en/Services-And-Information/Business-Areas/Emergency%20Information/Pages/Emergency-Services.aspx.
- ↑ 19,0 19,1 19,2 19,3 voze de refarensaitu.int.
- ↑ voze de refarensaiec.ch.
- ↑ Sisiłia
Altri projeti
[canbia | canbia el còdaxe]- Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Malta
- el detien schemi gràfeghi so
Linganbi foresti
[canbia | canbia el còdaxe]- Sito ufisałegov.mt.
- Malta, in Disionàrio de istòria, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2010.
- Maltasapere.it, De Agostini.
- (IT, DE, FR) Maltahls-dhs-dss.ch, Disionàrio stòrego de ła Svìsara.
- (EN) Lino Briguglio e Salvino Busuttil, MaltaEnçiclopedia Britannica, Encyclopædia Britannica, Inc.
- (EN) Malta, in Catholic Encyclopedia, Robert Appleton Company.
Controło de autorità | VIAF (EN) 147680224 · ISNI (EN) 0000 0001 2097 5364 · LCCN (EN) n79145770 · GND (DE) 4037257-1 · BNF (FR) cb12210949t (data) · BNE (ES) XX451015 (data) · NDL (EN, JA) 00567498 · WorldCat Identities (EN) n79-145770 |
---|