Somałia

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Somałia
Jamhuuriyadda Federaalka Soomaaliya (so)
جمهورية الصومال الفدرالية (ar)
Soomaaliya (so)
𐒈𐒝𐒑𐒛𐒐𐒘𐒕𐒖 (so) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoQolobaa Calankeed (2012) Cànbia el vałor in Wikidata


Pozision

Map

6°N 47°E / 6°N 47°E6; 47Coordinae: 6°N 47°E / 6°N 47°E6; 47

ContinenteAfrica

CapitałeMogadiscio Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe11 031 386 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
535 803 (2013)
Densità17,3 hab./km²
Demònemosòmało, sòmałi, sòmała, sòmałe   Edit this at Wikidata
Idiomasòmało
àrabo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita56,293 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,417 (2015)
Zeografia
Parte deAfrica Orientałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea637 657 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoShimbiris (2 460 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoOsèano Indian (0 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Prima mesion documentadaRepùblega Democràtega Sòmała Cànbia el vałor in Wikidata
Dì festivo
Organizasion pułìtega
Forma de goernorepùblega federałe Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano ezecutivoGoerno federałe Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoParlamento Federałe de Somàlia Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de ła Somàlia Cànbia el vałor in WikidataHassan Sheikh Mohamud (it) Traduzi (15 de majo del 2022) Cànbia el vałor in Wikidata
Primi ministri de ła Somàlia Cànbia el vałor in WikidataMohamed Hussein Roble (it) Traduzi (23 de setenbre del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Menbro de
Economia
PIL nomenałe7 628 000 011 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Monedasiełin sòmalo Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe de Somàlia Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion7 %[12] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

36.8/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1SO Cànbia el vałor in Wikidata SOM Cànbia el vałor in Wikidata 706 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionSO Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.so
Prefiso tełefònego+252 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

















































MusicBrainz: d58b9eb1-c88d-3529-bb4c-b66c96b18c45


La Somałia el xe no Stato de ł'Afrika oriental, inte el Korno d’Afrika.
La konfina ko Jibuti a nordovest, l’Etiopia e el Kenia a ovest;la ga na longa kosta sul Golfo de Aden a nord e l’Oceano Indiano a sudest.


El nord del paexe sa autoproklamà Republika del Puntland. Nisun Stato lo rekonose uficialmente.[Fonte nesesària]


Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia de la Somalia.

La Somałia xe on paexe desertiko o semi-desertiko.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de la Somalia.

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

La Somałia l’è sta abitada fin da i tempi preistóregi.

I ejisiani vegnei fin ki par far markà.

Inte el II sèkoło, el nord faxea parte del regno de Aksum[14].

Tribù arabe xe rivà su la kosta dopo el X sekolo. L’islam xe rivà koi komercianti persiani.
Grupi gala xe entrà on poko a la volta in tel teritorio, komprendente anka la rejon etiopika de l’Ogaden.

Modernità[canbia | canbia el còdaxe]

El teritorio de la Somałia xe stà diviso tra Italia, Regno Unìo e Fransa ko la Konferenza de Berlino. El nord xe andà a l’Ingiltera, el sud a l’Italia e l’estremo nord ovest a la Francia.

Indipendensa[canbia | canbia el còdaxe]

Inte el 1960, łe Somałie italiane e inglexe[15] ga vù l’indipendenza e le sa uniò inte la Somałia de ankò.

Dal 1964 al 1967, la Somałia ga fato do guere ko l’Etiopia par la rejon de l’Ogaden. La zente de l’Ogaden l’è de etnia etiopika. Inte el 1967 l’Etiopia ga rinuncià a le so rivendikasioni teritoriali.

Inte el 1969, el jeneral Siad Barre ga fato on kolpo de Stato e sa proklamà presidente de la Somalia. Subito dopo, grupi de l’oposision ga takà la lota armata kontro de lu. El ditator Barre l’à kontinuà a mantegnar on livel mìnimo de guerija, ke no la pi smeso fin ankò.

Inte el 1991, Barre ga dovù skapar via, e da alora, la Somałia la vive na guera civil ke no sembra verge solusion.
Dopo l’intervento de l’ONU [16], falia dopo la guerija ko i siori de la guera, la komunità internasionale ga provà a jutar la Somałia a vegnar fora dal kaos: le Konferenze de Jibuti (2000) e de Mbagathi (Kenia, 2002) ia portà a la formasion de on governo provisorio [17], ke parò no kontroła tuto el teritorio del Stato.
Inte el febraro 2006, i siori de la guera [18] ga takà la guera ko i grupi ligà a la rete terorìstega de Al Qaeda. Mogadisio l’è diventà on kampo de bataja. A l'inisio del 2007, le milisie ligà a le korti islamike xe reuside a kontrołar ła kavedal e altre cità del sud. Dopo poki mexi, el governo provixorio sostegnù da soldai etiopici el xe riusì a rikonkistare Mogadisio. Soldai ugandesi, nizeriani e ganeani i xe stà mandà ne la kavedal par jutar e mantegnar ła paxe, ko poki risultati poxitivi.

Zeografia politega[canbia | canbia el còdaxe]

La kavedal xe Mogadisio.

Popolasion[canbia | canbia el còdaxe]

Etnie[canbia | canbia el còdaxe]

El 95% de la popolasion xe de etnia somala, divisi in kan.
Ge picoli grupi de bantu.

Relijon[canbia | canbia el còdaxe]

El 99% dei somali xe musulmani.
La komunità kristiana la konta poke centinara de persone.

Léngue[canbia | canbia el còdaxe]

La zente parla somalo, l’italian xe onkora kapio da i pi veci.

Ekonomia[canbia | canbia el còdaxe]

La Somałia xe konsiderà ona de le cinkue manko svilipà nasioni del mondo[19]

Al sud la tera xe fertile e, par la presensa de akua, l’agrikoltura podaria dar boni risultati.

Ko la guera, le atività komerciali legali xe kalae, ma xe kresù el markà ilegale de armi, prodoti eletronici e riciklo de danaro.

Kultura[canbia | canbia el còdaxe]

Persone inportanti[canbia | canbia el còdaxe]

Persone inportanti ke xe nate in Somałia:

Gałeria de someje[canbia | canbia el còdaxe]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. URL de refarensa: https://encyklopedia.pwn.pl/haslo/Somalia;4169147.html.
  2. URL de refarensa: https://www.oic-oci.org/states/?lan=en. Data de consultasion: 29 de otobre del 2022.
  3. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  5. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  6. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  7. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  8. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/somalia. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  9. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  10. URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 6. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
  11. URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  12. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  13. voze de refarensaiec.ch.
  14. ancuo Etiopia
  15. La Somałia francexe xe diventà Jibuti inte el 1977.
  16. Operation Restore Hope
  17. presidente Abdullah Yusuf, Primo Ministro Mohamed Geddi
  18. kai klan ko milisie privade
  19. Prima de la guera, la Somałia produsea banane da esportasion, pescadori de altri paexi pagava i diriti de pesca ne le acue somale, e ghera na bona produsion mineraria.


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]






Controło de autoritàVIAF (EN143001036 · ISNI (EN0000 0001 2173 591X · LCCN (ENn79060840 · GND (DE4077509-4 · BNF (FRcb15324606g (data) · BNE (ESXX452886 (data) · NLA (EN35512242 · NDL (ENJA00571410 · WorldCat Identities (ENn79-060840
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Somałia&oldid=1108763"