Madagascar

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Madagascar
Repoblikan'i Madagaskar (mg)
République de Madagascar (fr) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoRy Tanindrazanay malala ô! Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«Fitiavana, Tanindrazana, Fandrosoana»
«Amour, Patrie, Progrès»
«Love, Land of Our Ancestors, Progress»
«Любов, Отечество, прогрес»
«A genuine island, a world apart» Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

20°S 47°E / 20°S 47°E-20; 47Coordinae: 20°S 47°E / 20°S 47°E-20; 47

ContinenteAfrica

Capitałe  Antananarivo Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe25 570 895 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
2 646 044 (2013)
Densità43,54 hab./km²
Demònemomalgaso, malgase, malgasi, malgasa   Edit this at Wikidata
Idiomamalgaso
franseze Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita65,932 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,393 (2015)
Putełi no scołarizai1 987 258 (2003) Cànbia el vałor in Wikidata
−190 924 (2001)
Zeografia
Parte deAfrica Orientałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea587 295 km²[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMaromokotro (2 876 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoOsèano Indian (0 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
nisun vałore
  Mozanbico
  Fransa
  Comore
  Seychelles Cànbia el vałor in Wikidata
Prima mesion documentadaMadagascar francese (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Forma de goernorepùblega Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoParlamento de Madagascar Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente del Madagascar Cànbia el vałor in WikidataAndry Rajoelina (it) Traduzi (19 de zenaro del 2019) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro del Madagascar Cànbia el vałor in WikidataChristian Ntsay (it) Traduzi (6 de zugno del 2018) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

5.70/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe14 554 754 115 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA20 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,501[13] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[13] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedaariary malgaso Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe de Madagascar Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion4 %[14] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

42.6/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1MG Cànbia el vałor in Wikidata MDG Cànbia el vałor in Wikidata 450 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionRM Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.mg
Prefiso tełefònego+261 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

















































MusicBrainz: f3a30678-3d23-3f42-8056-d32ebe58c66d


El Madagascar el xe on Stato de l'Africa oriental.
El xe na isoła che ła se cata inte el Osèano Indian oriental.
I stati pì visini al Madagascar łi xe el Mozanbico e łe Comore a nordovest, łe Seychelles a nord; łi teritori dipendenti pì visini łi xe łi dipartimeti da mar de Mayotte a nordovest e de ła Réunion a est, e łe Ìxołe sparpagnae del Osèano Indian[19] tuti de sovranità fransexe.

Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia del Madagascar.

L’isoła del Madagascar ła se cata a est del Mozanbico e ła xe traversá dal tropico del Capricorno.
Ła xe ła quarta pì granda isoła del mondo.

Al nord se cata coułine che łe sal fin a łe tere alte del centro del paexe, par dopo desendar n’antra olta al sud.

El clima el xe tropicale. L’isola ła xe de frecuente batua da forti piove e da uragani che łi vien da l’Oceano Indian.

El teritorio xe cuerto da foreste naturałi e da risaie scavá a man.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia del Madagascar.

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

I primi abitanti łi vegnea da l’Indonexia e łi xe rivá inte el V secoło de ła nostra era. Sti grupi łi ga dato vita a l’etnia merina.

Zsinque secołi dopo, da l’Africa continentale ła xe rivà de ła xente bantu e ła ga formá łe etnie sakalava e bara.

Marcanti yemeniti e omaniti łi vegnea fin su łe coste del Madagascar dal XI secoło. Ła so prexensa ła ga influenzsá vari aspeti de ła cultura malgasia. Etnie malgasie come i antemoro e i antanosy, łe vien fora da i coloni arabi, e łi continua a prategar fin ancò ła fede islamega.

Ła trata dei sciavi, e łi schei che ghe ne vegnea drio, ła ga parmeso a dei grupi etnici de fondar i primi regni.
I sakalava łi ga meso in pie i regni de Menabe e de Boina, i zana-malata quel de Betsimisaraka,

i merina el regno de Andrianampoinimerina co cavedal a Antananarivo[Fonte nesesària]

. El re Radama I el xe stà el primo ch’el xe reiusì a ounefegar l’isola soto on soło regno. I so sucesori łi xe stá o verti a l’influenzsa eoroupea o łi ga será i confini.

Inte el 1890 ła Francia ga proclamà el protetorato e, inte el 1895, ła xe reiusida a ciapar ła cavedal. Ła regina Ranavalona III ła ga rexistio, ma a ła fin ła ga dovù cedar.

Indipendensa[canbia | canbia el còdaxe]

Inte el 1947, ła xe sciopá na revolta indipendantista. I francexi ga stroncá ła revolta copando pì de 100.000 persone.

L’indipandenza ła xe rivada eintel 1960 co Philibert Tsiranana fa primo presidente. Tsiramana jera filo-francexe e ła zsente no ła xera contenta.

El poder xe pasà al ditator Didier Ratsiraka ch'el gha: introdoto el socialismo filo-sovietego, vietá la libartá de espresion e instituio el partio unego.
Soto ła presion de ła primavera democratega del 1991, Ratsiraka el ga dovù dar el multi-partiismo e łe elesion libare. Fin al 2001, Ratsiraka el ga controlá el governo.

Ne łe elesion del 2001, dopo scontri armai par el controlo del governo, Marc Ravalomanana el xe diventá presidente e Ratsiraka el xe ndá in bando.
Dal 2005, Ravalomanana el ga scouminsiá a ghaver posizsion senpre pi totałitarie. Inte el 2007 el ga mandà via dei misionari francexi che łi ghea ghavù el corajo de dir ła veritá sul so regime ditatorial.

Zeografia połitega[canbia | canbia el còdaxe]

Ła cavedal xe Antananarivo.

Popolasion[canbia | canbia el còdaxe]

Etnie[canbia | canbia el còdaxe]

Ghe xe 18 grupi etnici prinsipałi, de oriszene axiàtega e africana.

Studi sul DNA e ła łéngua [20], łi dimostra l’influenzsa axiatica.
I trati orientałi łi xe presenti soratuto inte i altipiani centrałi, e łi corisponde a łe popolasion merina (3 milioni) e betsileo (2 milioni).

La zente de la costa ła xe di oriszene africana. I pì grandi grupi etnici costieri łi xe: i betsimisaraka (1,6 milioni), i tsimihety e i sakalava.

Religione[canbia | canbia el còdaxe]

Ła metá da ła popolasion ła ghe va drio a ła rełijon tradisional, che ła ghe dá importanzsa al culto dei morti.

El 45% dei malgasi łi xe cristiani, catołeghi e protestanti in parti uguałi.
Tanti cristiani łi ga conservá aspeti tradisionałi, come ła venerasion dei antenati. Ła Cexa Catołega, che ła baxa ła propia atività misionaria sul conceto de l'inculturazsion, no ła respinge ste prateghe; i pastori protestanti, invense, łi condana la rełijon tradisionałe come superstizsion.

Ła ghe xe na minoransa islamega su łe coste del nord.

Łéngue[canbia | canbia el còdaxe]

Ła zente ła parla el malgasio e el francexe.

Economia[canbia | canbia el còdaxe]

Interasante ła produsion agricola de vanilia [21], fruta tropicałe e ołi esensiałi.
Łe miniere de ilmenite e nickel produxe par l’esportasion.

Se produxe teissui par l’esportasion.

El tuorismo sfruta łe foreste naturałi e ła biodiversitá de l’isoła.

Gałeria de someje[canbia | canbia el còdaxe]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. voze de refarensainstat.mg.
  2. URL de refarensa: https://2009-2017.state.gov/documents/organization/58379.pdf.
  3. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  5. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  6. Data de consultasion: 1° de apriłe del 2019.
  7. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  8. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  9. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/madagascar. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  10. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  11. URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 6. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
  12. URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  13. 13,0 13,1 voze de refarensahdr.undp.org.
  14. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  15. voze de refarensaitu.int.
  16. 16,0 16,1 voze de refarensaitu.int.
  17. voze de refarensaiec.ch.
  18. 18,0 18,1 18,2 18,3 voze de refarensaiec.ch.
  19. Europa e Bassas da India a sudovest, Juan de Nova a ovest, łe ìxołe Glorioxe a nordovest, Tromelin a est
  20. el 90% del malgasio el xe de orizsene małexe
  21. primo al mondo


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]






Controło de autoritàVIAF (EN255285986 · ISNI (EN0000 0001 2298 4950 · LCCN (ENn80087494 · GND (DE4074425-5 · BNF (FRcb119323881 (data) · BNE (ESXX451573 (data) · NDL (ENJA00567376 · WorldCat Identities (ENn80-087494
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Madagascar&oldid=1095200"