Burundi

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Burundi
Uburundi (rn) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoBurundi Bwacu Cànbia el vałor in Wikidata
Bomò«Ubumwe, Ibikorwa, Amajambere»
«Unité, Travail, Progrès»
«Единство, труд, прогрес»
«Unitate, Trudă, Progres»
«Beautiful Burundi» Cànbia el vałor in Wikidata
Epònemokirundi Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

3°40′S 29°49′E / 3.666667°S 29.816667°E-3.666667; 29.816667Coordinae: 3°40′S 29°49′E / 3.666667°S 29.816667°E-3.666667; 29.816667

ContinenteAfrica

CapitałeZitega (2019–) Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe11 530 580 (2019) Cànbia el vałor in Wikidata
355 202 (2018)
Densità414,26 hab./km²
Demònemoburundezo, burundezi   Edit this at Wikidata
Idiomakirundi
franseze
inglezo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita57,481 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,387 (2015)
Taso de suicìdio9,1 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,2 (2015)
Putełi no scołarizai824 000 (2015) Cànbia el vałor in Wikidata
54 785 (2014)
Zeografia
Parte deAfrica Orientałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea27 834 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Heha (2 684 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoLago Tanganica (772 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaRegno del Burundi Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano ezecutivoConsejo dei Ministri (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoParlamento de Burundi Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente del Burundi Cànbia el vałor in WikidataÉvariste Ndayishimiye (it) Traduzi (18 de zugno del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro del Burundi Cànbia el vałor in Wikidatavałor sconosesto (23 de zugno del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

2.14/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe2 775 798 697 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA18 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,426[11] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[11] Cànbia el vałor in Wikidata)
MonedaFranco del Burundi Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca de ła Repùblega de Burundi Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion7 %[12] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

38.6/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1BI Cànbia el vałor in Wikidata BDI Cànbia el vałor in Wikidata 108 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionRU Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.bi
Prefiso tełefònego+257 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

Sito webpresidence.gov.bi Cànbia el vałor in Wikidata

















































MusicBrainz: bd96f09c-c2a8-3996-b52f-291521b688c0


El Burundi xe on paexe de l'Africa Central, ne la region de i Grandi Laghi.
El confina co la Tanzania a sudest, el Rwanda a nord e la Republica Democràtega del Congo a ovest.

Etimołozia[canbia | canbia el còdaxe]

El nome vien da la lengoa parlà da la majoria de la popołasion, el kirundi.

Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

El Burundi xe picolo, sensa sbochi sul mar.

Quasi tuto el Burundi xe so n'altopiano pì alto de mile metri. La masima montagna xe el Karonje (2760 m). El resto del paese xe formà da coline.

Na olta el paexe l'era cuerto da foreste. Ancò l'è tuto disboscà par far posto ai campi. Ghe resta solo manco de 600 km² de foreste in do parchi nasionali: Kibira, al confin co el Ruanda,e Rurubu.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia del Burundi.

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

I primi abitanti de la zona xere i pigmei twa.
Co le migrazioni de i bantu, i twa xe stà mesi inte on canton. I bantu ga organizà el primo regno indipendente inte el XVI secolo. El primo re xe stà Ntare Rushatsi.

I todeschi ga invaso la zona in tel 1903, ma i ga perso el paese dopo la Grande Guera.
El Burundi xe pasà soto l'influenza belga, che za controlaa el Zaire[16].

Indipendenza[canbia | canbia el còdaxe]

Dopo l'indipendenza inte el 1962, el paexe l'è stà control da diversi governi totalitari in mano a i militari. Ghe xe stà vari genocidi inte el 1965, 1972, 1988, in 1993 organizà da estemisti tutsi par copar i hutu.
En tel 1993 ghe xe stà le prime elesion libare vinte da Melchior Ndadaye, el primo presidente hutu, che el fu copà da militari tutsi dopo qualche mese. Dopo ani de instabilità e de altri genocidi - contro i tutsi -, Pierre Buyoya ga organizà on colpo de stato in tel 1996. Inte el 2000, el governo ga firmà n'acordo co i ribelli par portar la paze inte el paexe. Nonostante l'acordo, la guera civil l'è continuà fin al 2005, quando n'altro acordo l'è stà firmà.

Popołasion[canbia | canbia el còdaxe]

Co 315 abitanti par kilometro quadrà, el Burundi xe secondo solo al Ruanda in Africa par densità de popołasion.

Etnie[canbia | canbia el còdaxe]

La majoria xe hutu (85%), on grupo bantu. I tutsi xe el 14%, el resto xe twa, grupo originario del Burundi.

Religion[canbia | canbia el còdaxe]

La Cexa catolica xe el grupo religioso pì groso del Burundi (62%). Le religioni tradisionali (23%), el islam (10%) e el protestanteximo (5%) le xe presenti su tuto el teritorio nasional.

Léngue[canbia | canbia el còdaxe]

La gente la parla kirundi e francexe.
El swahili l'è parlà al confin co la Tanzania e el Congo.

Sosietà[canbia | canbia el còdaxe]

El 65% de i puteleti vive in stato de denutrision cronica.

Economia[canbia | canbia el còdaxe]

El Burundi xe el paese pì povero del mondo co el 70% de la popołasion che vive soto el livel de povertà.

La majoria de i burundexi vive de agricoltura. Quasi tuti i coltiva i campi par verghe da magnar.
Ghe anca de la produsion par l'esportasion: cafè, coton, banana.

Ghe industria manufaturiera legera.

El Burundi xe el paese pì povero del mondo co el 70% de la popołasion che vive soto el livel de povetà.

Gałeria de someje[canbia | canbia el còdaxe]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. URL de refarensa: http://www.iwacu-burundi.org/blogs/english/english-is-now-official-language-of-burundi/.
  2. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  3. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  5. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  6. URL de refarensa: http://icdo.org/who-we-are/members/member-states.html. Data de consultasion: 11 de majo del 2020.
  7. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/burundi. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  8. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  9. URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 6. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
  10. URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  11. 11,0 11,1 voze de refarensahdr.undp.org.
  12. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  13. voze de refarensaitu.int.
  14. 14,0 14,1 voze de refarensaitu.int.
  15. 15,0 15,1 voze de refarensaiec.ch.
  16. deso repùblega Democratega del Congo


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]






Controło de autoritàVIAF (EN157863385 · ISNI (EN0000 0001 2097 7669 · LCCN (ENn81025977 · GND (DE4009181-8 · BNF (FRcb11934380r (data) · BNE (ESXX453849 (data) · NDL (ENJA00561085 · WorldCat Identities (ENn81-025977
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Burundi&oldid=1157111"