Guinea-Bisau

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Guinea-Bissau


Guinea-Bisau
República da Guiné-Bissau (pt) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoEsta É a Nossa Pátria Bem Amada Cànbia el vałor in Wikidata
Bomò«Unidade, Luta, Progresso»
«Unity, Fight, Progress»
«Единство, борба, прогрес» Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

12°N 15°W / 12°N 15°W12; -15Coordinae: 12°N 15°W / 12°N 15°W12; -15

ContinenteAfrica

Capitałe  Bissau Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe1 861 283 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
157 028 (2013)
Densità51,52 hab./km²
Demònemoguineenso, guineensi, guineensa, guineense   Edit this at Wikidata
Idiomaportoghezo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita59,86 (2022) Cànbia el vałor in Wikidata
2,457 (2016)
Putełi no scołarizai201 430 (2000) Cànbia el vałor in Wikidata
Zeografia
Parte deAfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea36 125 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà daOsèano Atlàntego Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Torin (en) Traduzi (300 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoOsèano Atlàntego (0 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaGuinea portoghese (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano lejislativoAsenblea Nasionałe Popołare de Guinea-Bisáu Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de ła Guinea-Bissau Cànbia el vałor in WikidataUmaro Sissoco Embaló (it) Traduzi (27 de febraro del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro de ła Guinea-Bissau Cànbia el vałor in WikidataNuno Gomes Nabiam (it) Traduzi (28 de febraro del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

2.63/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe1 638 517 607 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA15 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,483[13] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[13] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedafranco CFA de l'Àfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe dei Stati de Àfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion7 %[14] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

34.8/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1GW Cànbia el vałor in Wikidata GNB Cànbia el vałor in Wikidata 624 Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.gw
Prefiso tełefònego+245 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

Sito webgov.gw Cànbia el vałor in Wikidata

















































MusicBrainz: 4f01a1af-02ca-3b28-a64f-f38c36c08879


La Guinea Bisau[18] (en portoghexe República da Guiné-Bissau) xe na nasion del’Africa del’Ovest.
El confina col Senegal an nord e con la Guinea a sudest; el Oceano Atlantico la bagna a a ovest.

Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia de la Guinea Bissau .

Co i so 36,120 km², la Guinea Bisau xe uno dei piasè picoli Stati africani.

No ghe montagne, la maxima elevasion ie 300 metri.

L’arcipelago de le Bijagos l'è un grupo de ìzołe che fa parte de la Guinea pena fora de la costa del paexe.
Tipico de la Guinea xe i canaloni che dal mar i va rento al’interno par chilometri.

El interno l’è fato da savane e paludi.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de la Guinea Bissau .

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

La Guinea l’era un regno semi indipendente e la fasea parte del Impero del Mali. Fin a la fin del XVIII secolo l’era ciamà Regno del Kaabu.

I portoghexi ie arivà su le coste de la Guinea a la fin del XVII, ma i no ga mai esplorà l’interno.

La Guinea l’è diventà na colonia portoghexe inte el XIX secolo.

Inte el 1956, Amílcar Cabral sa meso a la testa del Partio par l’Indipendenza de la Guinea e Cao Verde (PAIGC) e ga scominsià la guera contro i portoghexi.

Indipendensa[canbia | canbia el còdaxe]

El 24 setembre 1973, dopo verghe conquistà el controlo de tuto el paexe, Cabral proclamò l’indipendenza. Le Nasion Unite e i paexi africani ga subito reconosesto la Guinea Bissau.

Il Consejo Revolusionario ga controlà el paexe fin al 1984. Con l’avento del multipartiismo, la Guinea ga vu problemi de sicureza interna.

Inte el 1998 l’esercito ga scominsià na guera civil che le finia inte el 2000. Kumba Iala l’è stà eleto preseidente a le elezioni lo steso ano. Iala ga perso el poter inte el setembre 2003.
N’altro periodo de confusion l’è dura; fin al marso 2004 quando, ale nove elezioni presidensiali, João Bernardo Vieira [19] l’è sta rieleto.

Zeografia politega[canbia | canbia el còdaxe]

La cavedal xe Bissau.

Demografia[canbia | canbia el còdaxe]

Etnie[canbia | canbia el còdaxe]

Ghe varie etnie che vive in Guinea, i piasè grandi xe i Fula e i Mandika.

Religion[canbia | canbia el còdaxe]

La majoria de i guineani i seghe le religioni tradisionali.
45% xe musulmani, i altri (8%) xe catoleghi.

Łéngue[canbia | canbia el còdaxe]

La łéngua oficial le xe el portoghexe, ma solo che el 14% de i guineani lo parla.

La majoria de la zente parla el kriol, na łéngua nata dal portoghexe e le łéngue locali.

Economia[canbia | canbia el còdaxe]

La Guinea xe un paexe poareto.
Do terzi de la xente la vive soto el livel de povertà[20]. El riso e el pexe xe el cibo prinsipal de i guineani.

La pesca e la agricoltura no le produse tanto.
Se produse cajù [21].

El turismo, in crescita ne le Bijagos, l’è n’antra fonte de guadagno.

Gałeria de someje[canbia | canbia el còdaxe]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. URL de refarensa: https://www.ethnologue.com/language/por.
  2. URL de refarensa: https://www.oic-oci.org/states/?lan=en. Data de consultasion: 29 de otobre del 2022.
  3. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  5. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  6. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  7. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  8. URL de refarensa: http://icdo.org/who-we-are/members/member-states.html. Data de consultasion: 11 de majo del 2020.
  9. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/guinea-bissau. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  10. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  11. URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 8. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
  12. URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  13. 13,0 13,1 voze de refarensahdr.undp.org.
  14. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  15. voze de refarensaitu.int.
  16. 16,0 16,1 16,2 voze de refarensaitu.int.
  17. voze de refarensaiec.ch.
  18. El nome de la cavedal l’è stà zontà al nome del Stato par no far confusion con la Guinea Equatorial e la Guinea con la cavedal Conakry.
  19. che l’era stà presidente inte i ani otanta
  20. manco de un euro al dì
  21. na noze africana


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Łinganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]






Controło de autoritàVIAF (EN125341622 · ISNI (EN0000 0001 2151 704X · LCCN (ENn80061076 · GND (DE4022522-7 · BNF (FRcb12365690v (data) · BNE (ESXX451812 (data) · NDL (ENJA00562461 · WorldCat Identities (ENn80-061076
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Guinea-Bisau&oldid=1157680"