Zughi Ołìnpeghi

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Infotaula d'organitzacióZughi Ołìnpeghi
Bandiera olimpica (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata

BomòMotto olimpico (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
InoOlympic Hymn Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
SorteEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Istoria
Creasion1896 Cànbia el vałor in Wikidata
Atività
SporEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
SpònsorEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
MovimentoOlympic Movement (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata

Sito webolympics.com… Cànbia el vałor in Wikidata










Facebook place: olympics
Twitter: Olympics
Instagram: olympics





Youtube: UCTl3QQTvqHFjurroKxexy2Q



olympics






























I Zughi ołìnpeghi de l'era moderna i ze un avegnimento de sport cuadrienałe che el prevede ła conpetision intrà i mejo atleti del mondo in cuazi tute łe disipline sportive praticae inte i sìncue continenti.

Sti cuà, siben-ché i vien normalmente ciamai anca Ołinpìade, no i ze da confóndar co l'Ołinpìade: st'ùltema ła denòmena el laso de tenpo de cuatro ani che i intercore intrà un'edision dei Zughi ołìnpeghi e ła sevente. Par sta motivasion, anca i se Zughi del 1916, 1940 e 1944 no i ze stai desputai, el se ga continuà a contar łe Ołinpìade, cusita-ché i Zughi de Modeło:OE i ze stai ła edision trentadù.

El nome Zughi ołìnpeghi el ze sta decidesto par recordar i Zughi ołìnpeghi antighi che i vegnea inbastii inte l'Antiga Gresa inte ła sità de Ołìnpia, inte i cuałi i se batìai mejo atleti greghi. El baron Pierre de Coubertin inte el finałe del XIX secoło el ga avesto l'idea de inbastir dei Zughi simiłari a cuełi de l'antiga Gresa. Le prime Ołinpìade de l'era moderna łe zera stae portà vanti a Atene inte el 1896.

Partindo dal 1924, i zera stai istituii anca dei Zughi ołìnpeghi spesìfeghi par spor invernałi. Par de pì łe ghe ze anca łe Parałinpìade, conpetision intrà persone dezàbiłi. Partindo dal 1994 l'edision invernałe no se ga pì inte l'isteso ano de l'edision de l'istà, ma sfazada de du ani.

La bandiera ołìnpega, uno dei sìnbołi pì reconosesti inte el mondo, ła figura sìncue anełi interlasai in canpo bianco, che i ze sìnboło dei sìncue continenti. I cołori decidesti i conparise inte łe bandiere de tute łe nasion, de consevensa ła so conbinasion ła ze sinbołiza tuti i Paezi, mentre l'interlaso dei anełi el raprezenta l'universałità del spìrito ołìnpego.

Le regołamentasion e łe lìnee guida par l'organizasion dei Zughi ołìnpeghi, conprendesto cofà che el ga da èsar el sinboło de łe Ołinpìade, cofà che łe ga da èsar ła bandiera e el bomò, i ze contegnesti inte ła Carta Ołìnpega, un documento ufisałe fato da 6 capìtułi e 61 paràgrafi, che el èsplega i vałori del Movimento ołìnpego e cofà che i se sèłebra, i se organiza e i se aministra i Zughi ołìnpeghi.

Istòrego[canbia | canbia el còdaxe]

Stàdio de Ołìnpia

Prinsìpio[canbia | canbia el còdaxe]

I primi Zughi ołìnpeghi i se ghea portà vanti inte el 776 v.C. a Ołìnpia, in Gresa. Inte el scumìsio ła zera na manifestasion locałe e ła vegnea fata solché na antiga gara de corsa. De sevente i se ghea zontà altri sport e i Zughi i zera rivai a gaver drento anca ła corsa, puzilà, lota e pentathlon. Da cuel momento in dopo, i Zughi i zera devegnesti pian pianeto senpre pì inportanti in tuta ła Gresa antiga, rivando a l'àpeze inte el VI secoło v.C. e inte el V secoło v.C. Le Ołinpìade łe gaveva anca un'inportansa rełijoza, parché łe vegnea fate in onore de Zeus, na stàtua che ła ghe zera a Ołìnpa. El nùmaro de gare el zera cresesto a venti, e łe sełebrasion łe se estendea in pì dì. I vinsidori de łe gare i zera amirai e imortałizai. I Zughi i vegnea inbastii ogni cuatro ani e el perìodo de ła sełebrasion el zera devegnesto denomenà cofà Ołinpìade. Par tuta ła durada dei Zughi (sìncue dì) łe vegneva fermae łe guere in tuta ła Gresa: sta cuà ła zera ciamada trègua ołìnpega. I Greghi i doparava łe Ołinpìade anca cofà magnera par contar i ani. Anca oncó łe vien fate ogni 4 ani.

La partesipasion ła zera reservada a greghi lìbari che i podese vantar fameja de sàngue grego s-ceto. La nesesità de dedicar tanto tenpo a ałenamenti vari fazeva-sì che solché chełi de łe clase pì alte i podese tore in considerasion l'idea de partesipar. I vegnea escludesti da ła partesipasion i s-ciavi, i bàrbari (o sia i foresti), i sasini, i sacrìłeghi e łe fémane.

Prima decadensa[canbia | canbia el còdaxe]

I Zughi i ghea perdesto guałivamente ła inportansa co l'erlevar del podere Roman in Gresa. I ghea tacà vegner fora problemi ligai a ła corusion inte l'interior de łe conpetision sportive, cusita cofà problemi ligai a ła seguresa de łe manifestasion.

L'avegnimento del cristianèzemo el ghea avesto un'influensa determenante sul declin dei Zughi e ła so estinsion. Co che el cristianèzemo el zera devegnesto ła rełijon ufisałe de l'Inpero Roman, i véscovi e scritori cristiani, i ghea manifestà ła so aversion par łe sełebrasion e i riti pagani e ła so repulsion inte i confronti de l'agonismo. I Pari de ła Ceza in numarévułi scrivesti i ghea ezortio i cristiani a rezistere a łe infatuasion dei ludi agonałi: sant'Agostin el ghea deprecà co toni aspri i spetàcułi atlèteghi. El zera sta cusita che inte el 393 d.C., l'inperatore Teodòzio li ghea vietai, finindo na stòria durada pì de 1000 ani.

Renasimento[canbia | canbia el còdaxe]

Ołinpìade de ła Repùblega (1796), (Muzeo de ła Revołusion franseza)

La memòria dei antighi Zughi ołìnpeghi ła zera stada viva inte ła zente, induzindo, inte l'Età moderna, a dei revival: Za inte el XVII secoło, el vegnea fato in Inghiltera un festival sportivo che el ciapava pròpio el nome da łe Ołinpìade. Inte i secołi seventi avegnimenti simiłari i vegnea organizai in Fransa e in Gresa, ma se parlava de manifestasion de picenina mezura e seguramente no internasionałi. Sto cuà el zera el cazo al tenpo de ła Rivołusion franseze co che łe zera stae portà vanti łe Ołinpìade de ła Repùblega inte el 1796, 1797 e 1798. L'intarese inte ła renàsita dei Zughi ołìnpeghi el zera cresesto co che i ruvinasi de l'antiga Ołìnpia i zera stai descuerti dai archeòłoghi todeschi inte ła metà del XIX secoło.

El baron Pierre de Coubertin

Contenporaneamente un baron franseze, Pierre de Coubertin, el ndazeva in serca de na spiegasion par ła sconfizesta franseze inte ła guera franco-prusiana del 1870-1871. El zera rivà a dir che i fransezi no i gaveva ricevesto un'educasion fìzega justa e el se ghea inpegnà far-sì che i ła gàpia vesta da là a poco tenpo. De Coubertin el vołeva anca catare na magnera de arentizar łe nasion, de permétar ai zóvani del mondo de confrontarse in na conpetision sportiva pitosto che inte ła guera. La renàsita dei Zughi ła garia permetesto de rivar a anbedó i fini.

Inte el 1892, inte el ndar de del cuinto aniversàrio de l'Union de łe socetà fransezi dei spor atlèteghi, De Coubertin el ghea dimandà el rełanso dei Zughi ołìnpeghi, ma sensa tanto èzito. De Coubertin el ghea prezentà oncora na volta in pùblego łe so idee inte el zugno del 1894 inte el ndar de un congreso inte l'università de ła Sorbona in Parize. Inte el 23 de zugno, ùltemo dì del congreso, el zera vegnesto decizo che i primi Zughi ołìnpeghi de l'era moderna i se garia vesto inte el 1896 a Atene, in Gresa, ła tera andove i zera nasesti in antighità. El zera sta fondà el Comità Ołìnpego Internasionałe (CIO) par inbastir l'avegnimento, soto de ła presidensa del grego Demétrios Vikélas.

Le prime Ołinpìade de l'era moderna łe ghea vesto un grando èzito. Co 241 atleti, el ze sta par l'època el pì grando avegnimento sportivo internasionałe mai organizà. La Gresa ła ghea dimandà de devegner sede permanente de tuti i Zughi ołìnpeghi che da chel momento i saria stai organizai, ma el CIO el ghea decidesto che łe Ołinpìade łe garia gavesto èsar organizae de volta in volta in na nasion difarente.

Lista de łe edision[canbia | canbia el còdaxe]

Zughi ołìnpeghi estivi Zughi ołìnpeghi invernałi
Edision Sede Ano Edision Sede Ano
1896 Zughi de ła I Ołinpìade Grecia
Atene, Gresa
1900 Zughi de ła II Ołinpìade

Parize, Fransa
1904 Zughi de ła III Ołinpìade Stati Unii
Saint Louis, Stati Unii
1908 Zughi de ła IV Ołinpìade Regno Unio
Londra, Regno Unio
1912 Zughi de ła V Ołinpìade Svezia
Stocolma, Svèsia
I Zughi de ła VI Ołinpìade renviai par via de ła Prima guera mondiałe.
1916 Zughi de ła VI Ołinpìade Zermània
Berlin, Zermània
1920 Zughi de ła VII Ołinpìade Belzo
Anversa, Belzo
I taca sełebrarse i Zughi ołìnpeghi invernałi.
1924 Zughi de ła VIII Ołinpìade

Parize, Fransa
1924 I Zughi ołìnpeghi invernałi

Chamonix-Mont-Blanc, Fransa
1928 Zughi de ła IX Ołinpìade Paexi Basi
Amsterdam, Paezi Basi
1928 II Zughi ołìnpeghi invernałi Svìsera
Sankt Moritz, Svìsara
1932 Zughi de ła X Ołinpìade Stati Unii
Los Angeles, Stati Unii
1932 III Zughi ołìnpeghi invernałi Stati Unii
Lake Placid, Stati Unii
1936 Zughi de ła XI Ołinpìade Zermània
Berlin, Zermània
1936 IV Zughi ołìnpeghi invernałi Zermània
Garmisch-Partenkirchen, Zermània
I Zughi de ła XII e XIII Ołinpìade e i V e VI Zughi ołìnpeghi invernałi renviai par via de ła Seconda guera mondiałe.
1940 Zughi de ła XII Ołinpìade Japon
Tokyo, Japon
1940 V Zughi ołìnpeghi invernałi Japon
Sapporo, Japon
1944 Zughi de ła XIII Ołinpìade Regno Unio
Londra, Regno Unio
1944 VI Zughi ołìnpeghi invernałi Regno d'Itàlia (1861-1946)
Cortina, Itàlia
1948 Zughi de ła XIV Ołinpìade Regno Unio
Londra, Regno Unio
1948 V Zughi ołìnpeghi invernałi Svìsera
Sankt Moritz, Svìsara
1952 Zughi de ła XV Ołinpìade Finlandia
Helsinki, Finlàndia
1952 VI Zughi ołìnpeghi invernałi Norvegia
Oslo, Norveza
1956 Zughi de ła XVI Ołinpìade Australia
Melbourne, Austràlia
1956 VII Zughi ołìnpeghi invernałi Itàlia
Cortina, Itàlia
1960 Zughi de ła XVII Ołinpìade Itàlia
Roma, Itàlia
1960 VIII Zughi ołìnpeghi invernałi Stati Unii
Squaw Valley, Stati Unii
1964 Zughi de ła XVIII Ołinpìade Japon
Tokyo, Japon
1964 IX Zughi ołìnpeghi invernałi Austria
Innsbruck, Austria
1968 Zughi de ła XIX Ołinpìade Mexico
Sità del Mèsego, Mèsego
1968 X Zughi ołìnpeghi invernałi Fransa
Grenoble, Fransa
1972 Zughi de ła XX Ołinpìade Zermània Òvest
Monaco de Baviera, Zermània Ovest
1972 XI Zughi ołìnpeghi invernałi Japon
Sapporo, Japon
1976 Zughi de ła XXI Ołinpìade Canada
Montréal, Cànada
1976 XII Zughi ołìnpeghi invernałi Austria
Innsbruck, Austria
1980 Zughi de ła XXII Ołinpìade Union Soviètega
Mosca, Union Soviètega
1980 XIII Zughi ołìnpeghi invernałi Stati Unii
Lake Placid, Stati Unii
1984 Zughi de ła XXIII Ołinpìade Stati Unii
Los Angeles, Stati Unii
1984 XIV Zughi ołìnpeghi invernałi Jugoslàvia
Sarajevo, Jugoslàvia
1988 Zughi de ła XXIV Ołinpìade Corea del Sud
Seul, Corea del Sud
1988 XV Zughi ołìnpeghi invernałi Canada
Calgary, Cànada
1992 Zughi de ła XXV Ołinpìade Spagna
Barcełona, Spagna
1992 XVI Zughi ołìnpeghi invernałi Fransa
Albertville, Fransa
Partindo da ła XVII edision i Zughi ołìnpeghi invernałi i vien fazesti sfalsai de do ani in confronto dei Zughi ołìnpeghi estivi.
1996 Zughi de ła XXVI Ołinpìade Stati Unii
Atlanta, Stati Unii
1994 XVII Zughi ołìnpeghi invernałi Norvegia
Lillehammer, Norveza
2000 Zughi de ła XXVII Ołinpìade Australia
Sydney, Austràlia
1998 XVIII Zughi ołìnpeghi invernałi Japon
Nagano, Japon
2004 Zughi de ła XXVIII Ołinpìade Gresa
Atene, Gresa
2002 XIX Zughi ołìnpeghi invernałi Stati Unii
Salt Lake City, Stati Unii
2008 Zughi de ła XXIX Ołinpìade Cina
Pechin, Cina
2006 XX Zughi ołìnpeghi invernałi Itàlia
Turin, Itàlia
2012 Zughi de ła XXX Ołinpìade Regno Unio
Londra, Regno Unio
2010 XXI Zughi ołìnpeghi invernałi Canada
Vancouver, Cànada
2016 Zughi de ła XXXI Ołinpìade Braziłe
Rio de Janeiro, Braziłe
2014 XXII Zughi ołìnpeghi invernałi Rùsia
Soči, Rùsia
2020[1][2] Zughi de ła XXXII Ołinpìade Japon
Tokyo, Japon
2018 XXIII Zughi ołìnpeghi invernałi Corea del Sud
Pyeongchang, Corea del Sud
2024 Zughi de ła XXXIII Ołinpìade Fransa
Parize, Fransa
2022 XXIV Zughi ołìnpeghi invernałi Cina
Pechino, Cina
2028 Zughi de ła XXXIV Ołinpìade Stati Unii
Los Angeles, Stati Unii
2026 XXV Zughi ołìnpeghi invernałi Itàlia
Miłan-Cortina, Itàlia
2032 Zughi de ła XXXV Ołinpìade Australia
Brisbane, Austràlia
2030

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]



Controło de autoritàVIAF (EN127994918 · LCCN (ENn94004448 · GND (DE2021059-0 · BNF (FRcb13568581t (data) · BNE (ESXX11098 (data) · WorldCat Identities (ENn94-004448


Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Zughi_Ołìnpeghi&oldid=1158943"