Montenegro

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Montenégro
Montenegro
Црна Гора / Crna Gora (sr)
Crna Gora (hr)
Црна Гора (sr) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoOj, svijetla majska zoro Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«Áilleacht fhiáin» Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoMonte Lovćen Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

42°46′N 19°13′E / 42.766667°N 19.216667°E42.766667; 19.216667Coordinae: 42°46′N 19°13′E / 42.766667°N 19.216667°E42.766667; 19.216667

ContinenteEuropa

Capitałe  Podgorica Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe622 359 (2018)
617 213 (2022) Cànbia el vałor in Wikidata
Eror d'espresion: "<" no reconosesto.Eror d'espresion: "br" no reconosesto. (2021)
Densità45,06 hab./km²
Demònemomontenegrin, montenegrina, montenegrine   Edit this at Wikidata
Idiomamontenegrin Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita77,116 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,178 (2015)
Zeografia
Parte deStati post-jugoslavi (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea13 812 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà damar Adriàtego e mar Mediteràneo Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoZla Kolata (2 535 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basomar Adriàtego (0 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaRepubblica di Montenegro (it) Traduzi e Sèrbia e Montenegro Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Forma de goernorepùblega Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano ezecutivoGoerno de Montenegro (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoParlamento de Montenegro Cànbia el vałor in Wikidata
Presidenti del Montenegro (it) Traduzi Cànbia el vałor in WikidataJakov Milatović (it) Traduzi (2023) Cànbia el vałor in Wikidata
Primi ministri del Montenegro Cànbia el vałor in WikidataDritan Abazović (28 de apriłe del 2022) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

5.77/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe5 861 430 526 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA21 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,832[12] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[12] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedaeuro Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe de Montenegro Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion19 %[13] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

36.8/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1ME Cànbia el vałor in Wikidata MNE Cànbia el vałor in Wikidata 499 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionMNE Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.me
Prefiso tełefònego+382 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Còdaze NUTSME Cànbia el vałor in Wikidata
Preza ełètrega
Istòrego

Sito webgov.me Cànbia el vałor in Wikidata

















































MusicBrainz: 6f8faf25-44cb-313b-9162-77145cdc192d


El Montenegro, ufisialmente ła Republica del Montenegro (in montenegrino: Црна Гора, Crna Gora[17], el xe un stato de ła Eoropa sudoriental, inte łi monti de i Balcani
El confina a nordovest co ła Croasia e ła Bosnia e Erzegòvina, a nordest co ła Serbia, a est co el Kosovo e a sudest co ła Albania; a sudovest ła se mostra sul mar Adriatico.

Etimołozia[canbia | canbia el còdaxe]

Eł nome "Montenegro" eł xe stà introdoto da i venesiani, e eł fa riferimento al color scuro e intenso de łe foreste che na olta łe cuerzéa łe Alpi Dinareghe, cosita come se podéa védarle dal mar.
Tralatro ł'è interesante notar come, in quasi tute łe lengoe ocidentałi, se dòpara propio el termine "Montenegro" par indicar sto paéxe, pitosto de tradurlo o de doparar Crna Gora, el termine suo de lori.

Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

Ła ga na superficie de 13 812 km².

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

El xe nassuo inte l'Età de mezo cofà principà serbo.
Ła republica de Venesia ła gavéa parò otegnuo el control de ła sità de Cátaro e łe só boche.

El xe passà soto i Otomani inte el 1499.

Modernità[canbia | canbia el còdaxe]

Dopo varie rebelion, inte el 1878, col Congreso de Berlin, el Montenegro el xe riussio a farse riconossar da l'Inpero Otoman cofà principà independente.
El 1910 el principe Nicola I el se proclama Re.

Durante la prima guera mondial el xe stà invaduo dai Austriachi, e inte el 1918 el ga perso la so independenza, ndando a far parte del Regno dei Serbi-Croati-Sloveni [18]. Inte el 1919 i montenegrini restai fedei al re Nicola i ga anca proà a rebelarse ai Serbi, ma i xe sta batui.

Durante la seconda guera mondial el xe stà ocupà dai taliani inte el 1941-43. L'idea del re Vitorio Emanuele III la gera quela de ricostruir un regno del Montenegro, tacando sul trono uno dei Savoia [19], ma no i ga mia fato in tenpo a realisar sto prozeto prima de la sconfita taliana.
El xe stà ocupà dai todeschi fin del 1944.

Dopo che sa desfà la Jugoslavia inte el 1991, el xe sta l'ugnola republica che xe restà insieme co la Serbia inte el novo Stao de Serbia e Montenegro.

Dal 3 de lujo 2006 el xe independente in sevito a un referendum.

Zeografia połitega[canbia | canbia el còdaxe]

Ła xe na republica Ła so capital ła xe Podgorica.

Demografia[canbia | canbia el còdaxe]

El conta 598 000 abitanti.

Cultura[canbia | canbia el còdaxe]

Càtaro ła xe patrimonio mondial de ła umanità.

Gałeria de someje[canbia | canbia el còdaxe]


Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. URL de refarensa: http://www.nato.int/cps/en/natohq/nato_countries.htm.
  2. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  3. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: https://www.iho.int/srv1/index.php?option=com_wrapper&view=wrapper&Itemid=452&lang=en. Editor: Organizasion Idrogràfega Internasionałe. Data de consultasion: 8 de disenbre del 2017.
  5. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  6. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  7. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  8. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/montenegro. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  9. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  10. URL de refarensa: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consultasion: 16 de marso del 2024. Pajina: 5. Sostiene il qualificatore: data del scumìsio.
  11. URL de refarensa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor: Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  12. 12,0 12,1 voze de refarensahdr.undp.org.
  13. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  14. voze de refarensaitu.int.
  15. 15,0 15,1 15,2 voze de refarensaitu.int.
  16. 16,0 16,1 voze de refarensaiec.ch.
  17. che vol propio dir "monte néro"
  18. che dopo el ndarà chiamarse Jugoslavia.
  19. che i era inparentà co la fameja real montenegrina


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]





Controło de autoritàVIAF (EN149551124 · LCCN (ENn81032743 · GND (DE4040163-7 · BNF (FRcb11986624m (data) · BNE (ESXX4575551 (data) · NLA (EN36590306 · NDL (ENJA01072580 · WorldCat Identities (ENn81-032743


Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Montenegro&oldid=1166325"