Sebenego

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Sebenico


Sebenego
Šibenik (hr) Cànbia el vałor in Wikidata
Stema
Stema
Someja


Pozision

Map

43°44′N 15°53′E / 43.733333°N 15.883333°E43.733333; 15.883333 (Sebenego)Coordinae: 43°44′N 15°53′E / 43.733333°N 15.883333°E43.733333; 15.883333 (Sebenego)

StatoCroàsia
RejonRejon de Sebenego e Tenin Cànbia el vałor in Wikidata
Cavedałe de
Popołasion
Totałe42 599 (31 de agosto del 2021) Cànbia el vałor in Wikidata
−3 733 (2011)
Densità106,63 hab./km²
Demònemo sebenicensi, sebensani
,
  Edit this at Wikidata
Zeografia
Àrea399,5 km²[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà damar Adriàtego Cànbia el vałor in Wikidata
Altitùdene0 m Cànbia el vałor in Wikidata
Dati istòreghi
Dì festivo
Eror Lua: callParserFunction: function "

[[Categoria" was not found.

PatronoJàcomo el Major Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Sìndico (en) Traduzi Cànbia el vałor in WikidataŽeljko Burić (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi de identifegasion
Còdaze postałe22 000 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionŠI Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Prefiso tełefònego022 Cànbia el vałor in Wikidata

Sito websibenik.hr Cànbia el vałor in Wikidata












Instagram: grad.sibenik






































Sebenego (ciamada in croato Šibenik) la xe na zità de la Croazia, catada in Dalmazia. La ga 46 372 abitanti e la xe el caologo e la zità più popolada de la region de Sebenego e Tenin. La zità la se cata sul sboco sul del fiume Cherca, che el crea un porto e canal natural longo 2,5 km.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

La zità la xe partignuda al'Ungaria fin al 1322 quando che la xe divignuda parte de la Repùblica de Venezia fin al 1797, fora che par el breve ténpo intrà el 1358 e'l 1412 durante el qual la xe ritornada ungarese. Intrada a far parte del'Inpero austrìaco a sèguito del tratà de Canpofòrmido inte el 1797, ghe xe restada cavada a n'interuzion dovuda a la dominazion franzese soto Napoleon (1805 - 1813), fin a la fin del Prima Guera Mondial (1918), quando che la xe passada al Regno dei Serbi, Croati e Sloveni (daspò Jugoslavia).

La popołasion de etnia italiana, in mazoranza ai prinzipi del XIX sècolo la xe calada par scalinasion, fin a divignir menoransa rispeto a quela croata, anca soto el stìmolo de le autorità austrìache che le temeva sai l'iredentismo italian. A la fin del XIX sècolo la popołasion italiana la jera squasi el 20% dei abitanti, almanco a quanto che i riporta i discusi censiménti austrìazi. La xe stada jugoslava e daspò (dal 1991) croata, se no se consìdera na bréve interuzion in tei do ani 1941-1943 durante i quai la xe stada ciolta drénto dal'Italia (provincia de Zara).

A Sebenego xe nassudo in tel 1802 el famoso scritor, crìtico e patriota italian Niccolò Tommaseo.

Patrimonio artìstico[canbia | canbia el còdaxe]

Ben protexesto da l'UNESCO
Catedral de San Giàcomo a Sebenego
Šibenik
Tipołoxiacultural
Critero(i) (ii) (iv)
Ano2000
Linganboinglexe
fransexe

[[Categoria:Patrimoni de l'umanità in Croàsia ]] [[Categoria:Patrimoni de l'umanità in Croàsia ]]


Catedral de San Giàcomo[canbia | canbia el còdaxe]

La costruzion de la Catedral de San Giàcomo la xe scominziada in tel 1431, su un edifizio che ghe jera prima, e afidada a Giorgio Orsini. Edificada co piere che le vigniva da le ìzołe de Braza, Cùrzola, Arbe e Veja, la xe finida in tel 1536 da Niccolò Fiorentino.

In torno a la catedral, fora le àbside, ghe cor un frizo scolpido co téste rafiguranti 71 abitanti de la zità, ai ténpi de la costruzion de la césa. Indrénto ghe xe na fonte batizimal tignuda da tre ànzoli disegnadi dal'Orsini e realizai da Andrea Alessi.

In tel 2000 la catedral de San Giàcomo la xe stada mésa indrénto la lista dei patrimoni del'umanità del'UNESCO.

Loza granda[canbia | canbia el còdaxe]

Al lado de la catedral se cata la Loza granda, séde del conséjo comunal inte i ténpi de la dominazion veneziana, in orìzene costruido intrà el 1533 e'l 1546 da Michele Sammicheli, ma conpletaménte ritirà su fedelmente daspò la distruzion in tel 1943 daspò un bombardamento.

Forteza de San Michièl[canbia | canbia el còdaxe]

La zità la xe dominada dai résti de la Forteza de San Michièl, su na colina a la qual se riva 'ndando su par la zità vecia.

Exenpio del dialeto vèneto de Sebenego[canbia | canbia el còdaxe]


Persone ligà a Sebenego[canbia | canbia el còdaxe]

Bibliografia[canbia | canbia el còdaxe]

Varda anca[canbia | canbia el còdaxe]

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Łigadure foreste[canbia | canbia el còdaxe]

  1. ID Hrvatska enciklopedija: 59500.
  2. ID Proleksis enciklopedija: 47987.
  3. 3,0 3,1 Declarà da: Register of spatial units of the State Geodetic Administration of the Republic of Croatia.




Controło de autoritàVIAF (EN127876644 · GND (DE4387004-1 · WorldCat Identities (EN127876644
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Sebenego&oldid=1167323"