Sumatra Setentrional
Sumatra Setentrional provincia | |||
---|---|---|---|
(ID) Sumatera Utara
| |||
| |||
Imaxene da satełite in falsi cołori. | |||
Locałixasion | |||
Stato | ![]() | ||
Aministrasion | |||
Goernador | Gatot Pujo Nugroho | ||
Data de istitusion | 1950 | ||
Teritorio | |||
Coordinae | 2°N 99°E / 2°N 99°E | ||
Altitudine | 1 024 m s.l.m. | ||
Superficie | 72 981,23km² | ||
Abitanti | 12982204 | ||
Densità | 177,88 ab./km² | ||
Regense | 33 | ||
Distreti | 402 | ||
Vilaji | 5867 | ||
Province confinanti | Aceh, Riau e Sumatra Occidentale | ||
Altre informasion | |||
Còd. postałe | 20xxx, 21xxx, 22xxx | ||
ISO 3166-2 | ID-SU | ||
Bomò | (BTK) Marsipature hutana be | ||
Carte interative | |||
![]() | |||
Sito istitusionałe | |||
|
Sumatra Setentrional ła xe na provinsia de ła Indonexia nord-osidental.
Ła se cata inte ła ìxoła de Sumatra, inte ła banda setentrional; łe fa parte de el teritorio provinsial anca ła ìxoła Nias e al arsipełago de łe ìxołe Batu a sudovest.
Ła costa nordoriental ła se cata so el Streto de Małaca, cheła sudosidental so el Osèano Indian.
Giografia fixega[canbia | canbia el còdaxe]
Inte ła banda nordoriental se cata na pianura; cheła sudosidental ła xe montgnoxa, atraversada da łi Monti Barisan. Ła sima pi' alta el xe el Sorikmerapi.
Łi fiumi pi' inportanti łi score a nord est; se ricorda el Barumun e el Simpangkaman.
Al sentro se cata el Łago Toba, caraterixà da ła gran ìxoła łacustre de Samosir.
El clima el xe tropegal co presipitasioni costanti, influensà da ła altesa inte łi riłievi.
Ła banda osidental ła xe coverta da ła foresta pluvial; cheła oriental ła se ocupada da pałù de mangrovie.
Giografia umana[canbia | canbia el còdaxe]
Ła sità pi' inportante ła xe el cavologo Mèdan; se ricorda anca el inportante porto de Belawan.
Se coltiva tè, palme da ołio, cauciù e bagigi. A nord se pratega ła pesca de łi mołuschi.
Ghe xe industrie tesiłi, e mecaneghe.
Note[canbia | canbia el còdaxe]
Controło de autorità | GND (DE) 4118901-2 · BNF (FR) cb12476215m (data) |
---|