Alabama

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Alabama
State of Alabama (en) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoAlabama (en) Traduzi (1931) Cànbia el vałor in Wikidata
Bomò«Audemus jura nostra defendere (en) Traduzi» Cànbia el vałor in Wikidata
Sinboło ufisałeColaptes auratus (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
SoranomeThe Yellowhammer State e Heart of Dixie Cànbia el vałor in Wikidata
Epònemoalabama Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

32°42′N 86°42′W / 32.7°N 86.7°W32.7; -86.7Coordinae: 32°42′N 86°42′W / 32.7°N 86.7°W32.7; -86.7

Continentenordamèrica Cànbia el vałor in Wikidata
StatoStati Unii de l'Amèrica Cànbia el vałor in Wikidata

Capitałe  Montgomery (1846–) Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe5 024 279 (1° de apriłe del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
165 300 (2015)
Densità37,01 hab./km²
Caze abitae1 888 504 (2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Idiomainglezo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita75,5 (2018) Cànbia el vałor in Wikidata
0,099999999999994 (2010)
Zeografia
Parte deStati Unii contìngui Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea135 765 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Àcua3,39 %[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Altitùdene152 m Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoCheaha Mountain (en) Traduzi (735 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoGolfo del Mèsico Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaTerritorio dell'Alabama (it) Traduzi[6] Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano ezecutivoGoerno de Alabama (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoLejislatura de Alabama Cànbia el vałor in Wikidata
Goernador de l'Alabama Cànbia el vałor in WikidataKay Ivey (it) Traduzi (10 de apriłe del 2017) Cànbia el vałor in Wikidata
Màsema autorità zudisiałeAlabama Supreme Court (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi de identifegasion
ISO 3166-2US-AL Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
ID GNIS1779775 Cànbia el vałor in Wikidata
Istòrego

Sito webalabama.gov Cànbia el vałor in Wikidata

















































MusicBrainz: cffc0190-1aa2-489f-b6f9-43b9a9e01a91


L' Alabama (AFI: /alaˈbama/ (VEC)

in ingleze Scolta sto sonscolta

, [ˌæləˈbæmə] ) el ze un stato federà dei Stati Unii de l'Amèrica. El confina verso nord col Tennessee, verso sud co ła Florida e el golfo del Mèsego, verso òvest col Mississippi e verso est co ła Georgia. L'Alabama el ze el 30º stato pì estendesto e el 24º pì popolà dei 50 stati americani. Co i so 2400 km

de vie navegàbiłi interne, l'Alabama el detiene el primà inte ła scała nasionałe.

Da ła Guera siviłe americana finmente a ła Seconda guera mondiałe, l'Alabama, cofà un mùcio stati del sud, el ghea vivesto un perìodo de sofarensa econòmega, in parte cauzà da ła contìnua dipendensa da l'agricultura. Sibè che ghe fuse un cresimento de łe grandi indùstrie e dei sentri urbani, i intaresi rurałi dei bianchi i ghea domenà ła lejislasion statałe dal 1901 al 1960 coi intaresi urbani e i afroamericani che i se ghea vedesto netamente soto-raprezentai. I afroamericani e i bianchi poareti i ze vegnesti prategamente privai del tuto dei deriti siviłi da ła costitusion del Stato del 1901, situasion che ła zera ndà vanti finmente a ła metà de ła dècada del 1960, prima de èsar ałiviada da ła lejislasion federałe. L'escluzion de łe menoranse łe zera ndà vanti soto sistemi de votasion a Cołejo ùgnoło inte ła pì granda parte de łe contee; racuante modìfeghe łe ze stae portae vanti co ła dòpara de na sèrie de procediminti zudisiari inte el finałe del 1980 par stabiłir vari sistemi ełetorałi.

Dopo de ła seconda guera mondiałe, l'Alabama ła ga rezistrà un cresimento gràsie al pasajo de l'economia del Stato da una che ła zera bazada prinsipalmente su l'agricultura a n'altra co intaresi difarensiai. El podere del Solid South inte el Congreso el ga portà a ła creasion o l'espansion de tante instałasion de łe Forse Armae dei Stati Unii, che łe ga contribuio a inpienare el desliveło intrà l'economia agrìcuła e industriałe inte el ndar de ła metà del XX secoło. L'economia del Stato inte el XXI secoło ła se baza sul management, sul setore automobilìstego e de ła finansa, manifaturiero, aerospasiałe e mineràrio, ma anca so servizi cofà l'asistensa sanitària e l'istrusion, ła véndita al detajo e ła tecnołozia.

L'Alabama el ze soranomenà the Yellowhammer State (par via de l'ozeło sìnboło del stato), e el ze anca conosesto cofà the "Heart of Dixie" e the Cotton State (el Stato del coton).

La capitałe de l'Alabama ła ze Montgomery. La sità pì granda par nùmaro de abitanti, ma anca ła pì indùstriałizada ła ze Birmingham. La sità pì antiga del Stato el ze Mobile, fondada dai cołoni fransezi inte el 1702 cofà capitałe de ła Louiziana franseze.

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. voze de refarensadata.census.gov.
  2. voze de refarensaalisondb.legislature.state.al.us.
  3. Declarà da: United States Summary: 2010, Population and Housing Unit Counts, 2000 Census of Population and Housing.
  4. 5,0 5,1 5,2 5,3 (RU)
  5. United States Statutes at Large citation: 3-489.
  6. URL de refarensa: https://encyklopedia.pwn.pl/haslo/Alabama;3867208.html.


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]






Controło de autoritàVIAF (EN131885589 · ISNI (EN0000 0004 0405 8517 · LCCN (ENn79027034 · GND (DE4084839-5 · BNF (FRcb12065837f (data) · BNE (ESXX450675 (data) · NLA (EN36524757 · NDL (ENJA00795011 · WorldCat Identities (ENn79-027034
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Alabama&oldid=1160292"