Łéngoa swahili
Da Wikipedia, ła ençiclopedia libara.
| Swahili (Kiswahili) † | |
|---|---|
| Parlà in: | Tanzania, Kenya, Uganda, Ruanda, Burundi, Congo (RDC), Somalia, Comore (incluso Mayotte), Mozambico, Malawi, Oman. |
| Persone: | Prima lengoa: ~5 milioni Seconda lengoa: ~50-75 milioni |
| Clasifica: | |
| Fiłogenexi: |
Niger-Congo |
| Statuto ofiçiałe | |
| Nazsion: | Tanzania, Kenya, Uganda |
| Regolà da: | Baraza la Kiswahili la Taifa (Tanzania) |
| Codexe de clasificazsion | |
| ISO 639-1 | sw |
| ISO 639-2 | swa |
| ISO 639-3 | swa |
| SIL | SWA (EN) |
| Estrato en lengoa | |
| Dichiarazsion Universałe de i Diriti de l'Omo - Art.1 Watu wote wamezaliwa huru, hadhi na haki zao ni sawa. Wote wamejaliwa akili na dhamiri, hivyo yapasa watendeane kindugu. |
|
| Łengoa - Elenco de łe łengoe - Łenguìstega | |
Mapa de la difusion de la lengoa swahili |
|
El swahili el xe na lengoa africana de origine bantu. La xe nata a Lamu, in Kenya. La gramatica del swahili la xe tipicamente bantu: tute le parole le apartien a na clase e bixogna coniugarle rispeto al sogeto e anca a l'ojeto. El vocabolario swahili el xe metà de origine bantu, e metà de origine araba. El swahili el se parla en Kenya, Tanzania, Uganda, Isole Comore, Congo Oriental e Mozambico del Nord. El swahili ze la lengoa franca de l’Africa de l’est e l’unica lengoa africana usa’ da l’Union Africana.
Indice |
[modifica] Le clasi
Tute le parole xe mese dentro na clase. Ghe xe quindezse clasi.
Clase M/WA (M xe el prefixo al singolar, WA el prefiso al plural). En sta’ clase ghe omeni, animai e coxe animade. Par esempio mtu – l’omo o n’omo; watu – i omeni, xe composti da la raixa tu (omo, parsona) e el prefixo singolar o plural.
Clase M/MI. En sta’ clase ghe xe nomi de piante (Miti – albari), e de roba viva ma che xe inanimada (mwito bosco).
Clase Ki/Vi. En sta clase ghe robe fate da l’omo (Kiti – Viti carega – careghe), lengoe (Kiswahili; Kiitaliano; Kiingereza) e parole che vien da altre lengoe.
Clase Ji/Ma. En sta clase ghe organi (jicho – macho ocio – oci), cose vive (yai – mayai ovo – ovi) e roba che da vita (maji acqua).
Clase N/N En sta clase ghe sta parole de tuti i tipi. El plural l'e’ isteso del singolar, ma i suffisi de corcondanza xe diversi.
Clase U. En sta’ clase ghe sta’ le idee (upendo amor), i nomi astrati, i sostantivi crea’ a partir da un nome.
Clase Ku. En sta clase ghe i verbi usa’ come nomi.
Clasi Ko/Po/Mo. Ste qua xe le clasi de i posti. Ko sta par par na roba che la xe ne le vicinanze; Po dixe de na roba che la xe en un certo posto; Mo sta par rentro. Par esempio yuko nyumbani el xe a casa (nel senso che el no xe a l’estero); yupo nyumbani l’e’ qua’ en torno(rentro casa o fora en giardin); yumo nyumbani el xe rentro la casa.
[modifica] El verbo
I verbi gha na raixa, bantu o araba, e se ghe taca i prefixi (prima de la raixa), i infixi (dopo i prefixi ma prima de la raixa), e i sufixi (a la fin da la parola, par darghe i vari significati. Par esempio, ninakupenda: ni pronome da la prima persona singolare; na tempo presente, ku ogeto (ti) penda raixa del verbo amar: mi te vojo ben. Alishamwambia: a pronome terza persona singolare; li tempo pasa’; sha azsion che la xe terminada; m(w) ogeto (a lu – a ela), ambia raixa del verbo dir: el gha zsa dito a ela.
[modifica] L’importanzsa de la lengoa
La gramatica swahili la xe complica’, ma la xe regolare e gha poche ecezsioni. Se pol imparar a comunicar en swahili en do-tri mesi, anca se par parlarlo ben ghe vol almanco n’ano o do. La lengoa usada en general le’ quela de Zanzibar (decision de el comitato internazsional de la lengoa swahili del 1928), ma ghe tante variazsioni regionali. Anco’, setanta milioni de africani i parla swahili come lengoa madre, n’altro 20-30 milioni el lo parla come lengoa de marca’ (Malawi, Zambia, Mozambico). Lengoa uficiale de l’Union Africana, el swahili l’e’ usa’ da vari artisti neri ne le canzsoni e en tel cinema. El film ‘el re leone’ el usa tanti nomi swahili: simba – leon; rafiki – amigo; hakuna matata – no ghe problemi.
[modifica] Curiosità
El nome swahili vien da l'arabo SHL, costa. Waswahili staria a dir la zsente de la costa. La cultura popolare gha visto n'altra origine. I dixe che swahili l'è el nome dato da i portoghexi che xe riva' a Mombasa nel XVI secolo. Quando i gha domanda' a la gente: 'voialtri ci sio?', quei i no capia e i gha risposto 'Hatuwezi jibu swali hili' (no podemo rispondare la vostra domanda). Par contrazsion de swali hili sarea vegnu' fora swahili.
[modifica] Ligami de fora
- Kamusi Project Internet Living Swahili Dictionary
Portałe Africa: varda łe altre voxe de Wikipedia che łe parla de Africa

