Tàrtaro-Canalbianco-Po de Łevante

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Infobox de Zeografia fìzegaTàrtaro-Canalbianco-Po de Łevante

Cànbia el vałor in Wikidata
SorteFiume Cànbia el vałor in Wikidata
Parte de idrovia Fissero-Tartaro-Canalbianco (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Scumìsio
Rejon aministrativa Itàlia Cànbia el vałor in Wikidata
PozisionPovejan Veroneze Cànbia el vałor in Wikidata
Finałe
Pozisionmar Adriàtego Cànbia el vałor in Wikidata

Map


45°04′34.66″N 12°21′44.95″E / 45.076294°N 12.362486°E45.076294; 12.362486
Afluente
Adexeto, Menago (it) Traduzi, Tione (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata





















































El Tàrtaro-Canalbianco-Po de Łevante el xe el soło fiume che el sfocia 'nfra el Adexe e el Po inte el mar Adriatico. El xe uno dei pochi fiumi tałiani che el nase in pianura da połe insieme ai so afluenti. I paesi pu' grossi in dò el passa inte el veronese l'è Vigasi e Nogara. El trato del fiume che el pasa inte el Połéxine el xe un canal scavà.

Nomi[canbia | canbia el còdaxe]

El xe ciamà co tri nomi difarenti:

Ghe xe oncora qualcuni che i ło ciama Tàrtaro da Toreta fin a Canda, par 18 km.

Łe risorgive[canbia | canbia el còdaxe]

Łe risorgive o fontaniłi del Tàrtaro łe xe łocałisà sol confine dei comuni de Vilafranca e Povejan.

I rixi[canbia | canbia el còdaxe]

Łigà al bacin del Tàrtaro el xe el rixo viałon nano. El ga come carateristica queła de esare coltivà in aree irigà co aqua de risorgiva.

La conca de Canda[canbia | canbia el còdaxe]

A Canda, a Nord del paes, el fium l'è interoto dala Conca de Canda, che la sè formada da na diga che sbara el fium par alzar l'acqua del Tartaro e poder navigar cole barche sul fium sin a Toreta de Legnago. Visin ala diga ghe sè apunto na conca che la mete in condision le barche de pasar la diga un su o un zo. Quan che la sè stada fata se pensava che ghe saria stà un gran trafico come suzede coi canai un Germania, ma 'nveze el trafico lè un gran scarso.

El corso[canbia | canbia el còdaxe]

Inte ła parte sud del so percorso inte ła provincia de Verona el tołe su łe aque de risorgiva de tuti i comuni de ła parte sud ovest de ła provincia stesa.

Inte el bacin idrografico del Tàrtaro a ghe xe na estension masima ca corisponde a łe Vałi grandi Veronexi, par po sararse inte on unico alveo canałisà ca core łongo tuta ła provincia de Rovigo.

El xe on fiume che ciapa nomi diverxi longo el so percorso. Prima che el fuse canałisà el zera on afluente del fiume Po, e proprio par questo no el ga na lunghesa definìa.

Ła parte finałe ciapa el nome de Canal Bianco, el ga come afluenti inportanti el Menago, el Bussè e el Tione col cuałe el se unise a Gazzo Veronese, dove, visin a ła confluenza, sorge l'oasi del Busatello, riserva naturałe afidà al WWF

Ła lunghesa del fiume Tàrtaro ła xe de 52 chiłometri, mentre el trato del Canal Bianco el xe de 95 chiłometri, ła łungheza totałe del fiume da łe sorgenti al mare ła xe de 147 chiłometri.

Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Tàrtaro-Canalbianco-Po_de_Łevante&oldid=1162377"