Cucurbita pepo

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Sucara
TassoboxCucurbita pepo Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
Fonte dezucchina (it) Traduzi, marrow (en) Traduzi, Suca, Megołete e olio di semi di zucca (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Stato de conservasion
Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Tasonomia
SuperregnoEukaryota
RènjoPlantae
ÓrdeneCucurbitales
FamejaCucurbitaceae
TribùCucurbiteae
ZènareCucurbita
SpeceCucurbita pepo

L., 1753


Ła sucara (Cucurbita pepo L.) ła ze na spece de pianta apartegnente a ła fameja Cucurbitaceae[1] del zènaro Cucurbita, che insieme a łe altre piante a eła inparentae (Cucurbita maxima e Cucurbita moschata) łe forma el grupo de ła sucara, che in baze a co łe njien tolte su (madure o njoncora madure) łe verze a grandi spesałità cułinàrie, cofà suche, sucati, sucatełi e altri. Sta pianta ła fa el fruto comestìbiłe comunemente de nome sucato o sùcoło, che el cànbia oncora nome in sucateło se i fruti i ghese da èsar de forma picenina.

Ła ze na pianta anuałe co fusto erbàseo flesìbiłe strisante o ranpegante, sutiłe. Ła ze stada inportada in Eoropa datorno el 1500 dopo la scoerta de ła Mèrica.

Varietà[canbia | canbia el còdaxe]

Łe fa parte a sta spece difarenti cultivar:

  • i sucati longhi, łe pì difondeste inte i marcai eoropei. Fruto zeneralmente silìndrego, pì raramente piriforme. El color pì comun el ze el verdo scuro, anca se ghe ze varietà verdi ciare (comunemente ciamae "romanesche"), striae, e par fin co ła sgusa intieramente bianca o zała. Intrà i cultivar de sta sorte ghe ze el Zucchino Nero di Milano, co ła sgusa verda scura.
  • i sucati tondi, dal fruto sfèrego. Sti cultivar i ze tuti de cołor verdo a parte racuante ibridasion: Tondo di Piacenza, de cołore scuro; Tondo de Nisa, pì ciaro e piatio ai połi; Tondo de Firense. Sto tipo el ze racuanto amà in cuzina par risete che łe dimanda on ripien, data ła forma òtima
  • i sucati patison (in inglezo patty pan o ufo squash), da ła forma lobada e on gusto pì decidesto de cheło dei sucati comuni, che el recorda in manjiera vaga el core de cioco. I cultivar de sta sorte i ze tante, i pì de orìzane fransezi e co somejansa intrà l'una e chel'altra. Zeneralmente i se destìngue in baze ai cołori: cultivar załi, naransi, verdi ciari, verdi scuri, bianchi e variopinti (in franseze panaché).
  • i sucati eséntreghi, che i ga na forma difarente a tuti chełi altri tipi. Da védarse ła varietà Crookneck, dal fruto col coło de oca e sgusa zała, rente al cultivar dito "rugozo furlan".

Tasonomia[canbia | canbia el còdaxe]

Cucurbita pepo Carolus Linnaeus, Sp. pl. 2:1010. 1753

Sìnonemi[canbia | canbia el còdaxe]

  • Citrullus variegatus Schrad. ex M. Roem.
  • Cucumis zapallo Steud.
  • Cucurbita asteroides Schrad.
  • Cucurbita aurantia Willd.
  • Cucurbita ceratoceras Haberle ex Mart.
  • Cucurbita citrullus M. Roem.
  • Cucurbita clodiensis Nocca
  • Cucurbita courgero Ser.
  • Cucurbita cucumifera Schrad.
  • Cucurbita depressa Hort.
  • Cucurbita elongata Bean ex Schrad.
  • Cucurbita esculenta S. F. Gray
  • Cucurbita fastuosa Salisb.
  • Cucurbita grisea M. Roem.
  • Cucurbita hybrida Bertol. ex Naud.
  • Cucurbita lignosa Mill.
  • Cucurbita mammeata Molina
  • Cucurbita mammosa J. F. Gmel.
  • Cucurbita marsupiiformis Haberle ex M. Roem.
  • Cucurbita oblonga Link
  • Cucurbita pepo var. flogra H. Teppner
  • Cucurbita pepo var. georgica H. Teppner
  • Cucurbita pepo subsp. gumala H. Teppner
  • Cucurbita pepo var. kintogwa Makino
  • Cucurbita polymorpha Duchesne
  • Cucurbita pomiformis M. Roem.
  • Cucurbita pyridaris Duchesne ex Poir.
  • Cucurbita pyxidaris DC.
  • Cucurbita succado Naeg. ex Naud.
  • Cucurbita succedo Arn.
  • Cucurbita tuberculosa Schrad.
  • Cucurbita urnigera Schrad.
  • Cucurbita variegata Steud.
  • Cucurbita venosa Descourt.
  • Pepo citrullus Sageret
  • Pepo potiron Sageret
  • Pepo vulgaris Moench
  • Zehneria perpusilla (Bl.) P. V. Bole & M. R. Almeida
  • Zehneria perpusilla var. deltifrons (Ohwi) H. Ohba

In altre łéngue[canbia | canbia el còdaxe]

Afrikaans: Murgpampoentjie
Deutsch: Gartenkürbis
English: Summer Squash
español: Calabacín
eesti: Harilik kõrvits
suomi: Kurpitsa
Nordfriisk: Kürbis
français: Courgette
hrvatski: Tikva, Buča
magyar: Termesztett tök
italiano: Zucchina
Napulitano: Cucuzziello
Nederlands: Courgette
polski: Dynia Zwyczajna
português: Abobrinha
српски / srpski: Bundeva
Türkçe: Sakız Kabağı
vèneto: Sucato, sùcoło
中文: 西葫芦


Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. (EN) Cucurbita pepo L.Plants of the World Online, Royal Botanic Gardens, Kew. entrada il 25 gennaio 2021.

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]



Controło de autoritàGND (DE4165900-4
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Cucurbita_pepo&oldid=1110411"