Stasion de Santa Łusia

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Stasion de Santa Łusia
StatoItàlia
Vertura1861
PropietàrioRete Feroviària Italiana
XestorGrandi Stazioni
Lìneaferovia Miłan-Venèsia, ferovia Venèsia-Trieste, ferovia Trénto-Venesia e ferovia Venèsia-Udine
Sine23 dispunìbiłi
45°26′27.51″N 12°19′15.74″E / 45.440975°N 12.321039°E45.440975; 12.321039Coordinae: 45°26′27.51″N 12°19′15.74″E / 45.440975°N 12.321039°E45.440975; 12.321039
Map



















































La Stasion de Santa Lusia xe el prinsipal scało feroviario dea sità de Venesia. Se cata al km 267 dea łinea Miłan-Venesia.

Posision[canbia | canbia el còdaxe]

Se cata a l'estremità osidental del Canal Grando, inte el sestier de Canaregio. La fondamenta 'vanti a ła stasion xe cołegada a Piasal Roma (prinçipal terminal automobiłistico dea sità e caołinea de tute łe łinee de trasporto publico direte a Venesia) dal Ponte de la Costitusion, quarto ponte sul Canal Grando dexegnà da l'architeto spagnoło Santiago Calatrava.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

I lavori par la costrusion ga avùo prinsipio inte el 1860. Par far spasio a ła stasion xe stà desfà el convento e ła Cexa de Santa łusia (da qua ga ciapà el nome ła stasion), che se trovava proprio dove ancùo ghe xe ła stasion (neła piasa).

La strutura atual xe orixene de un mucio de progeti scominsià inte el 1924 da l'architeto rasionałista Angiolo Mazzoni e da un concorso del 1934 par la reałixasion de l'inpianto e vinto da l'architeto Virgilio Vallot. I do architeti cołabora dal 1936 al 1943 a ła reałixasion dea parte sentral del fabricato viagiatori. I laóri xe stài finìi un fià de ani drìo (1952) su progeto de l'inxegner Paolo Perilli.

Inte el mese de novenbre 2009 ga tacà i łavori de ristruturasion de ła stasion che prevede na megio organixasion dei spasi, dei flusi de transito interni, el recupero e'l restàuro de alcuni ełementi architetonici. L'intrada ospitarà difarenti spasi comerciałi. I laóri durarà do ani e'l costo previsto xe a 24 miłion de euro.

Carateristiche[canbia | canbia el còdaxe]

La xe cołegada a ła teraferma e a ła stasion de Venesia Mestre atraverso el Ponte de ła łibartà. La xe inserìa inte el grupo dełe 13 Grande Stasion Italiane.

Servisi[canbia | canbia el còdaxe]

La stasion gà:

  • Biłieteria Biłieterie, co porteła automatica
  • Biłieteria łinee łagunari
  • Bar
  • Edicoła Edicoła-Tabachèr
  • WC Servisi Igienici
  • Taxi aquei
  • Acesibiłe Acesibiłità par portadóri de handicap

Interscanbi[canbia | canbia el còdaxe]

Dała stasion se pol rivar ai mexi publici de navigasion e ai taxi aquei. Inte el visin Piasal Roma parte tuti servisi automobiłistici e i taxi par ła teraferma.

Linee de navigasion in transito a ła Stasion[canbia | canbia el còdaxe]

La fermada (pontil) xe ciamada Ferrovia e xe servìa da 8 linee ACTV:

  • 1 P.le Roma - Ferrovia - Rialto - San Marco - Lido
  • 2 San Zaccaria - Giudecca - Tronchetto - P.le Roma -ò Ferrovia - Rialto - S. Marco - (Lido)
  • 4.1 Muran - F.te Nove - Ferrovia - P.le Roma - Giudecca - San Zaccaria - F.te Nove - Murano
  • 4.2 Murano - F.te Nove - San Zaccaria - Giudecca - P.le Roma - Ferrovia - F.te Nove - Murano
  • 5.1 * Elemento de l'elenco puntà
  • 5.2 Lido - San Zaccaria - P.le Roma - Ferrovia - F.ta Nove - Lido
  • 3 Murano - Ferrovia - P.le Roma
  • N - San Zaccaria - Giudecca - Tronchetto - P.le Roma - Ferrovia - Rialto - San Marco - Lido (łinea in servisio de note)

Note[canbia | canbia el còdaxe]

  1. http://www.comune.venezia.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/31696 Archivià il 23 de lujo 2011 in Internet Archive.
  1. http://www.grandistazioni.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=a60244da8119a110VgnVCM1000003f16f90aRCRD Archivià il 29 de marso 2009 in Internet Archive.


Voxe łigàe[canbia | canbia el còdaxe]

Altri progeti[canbia | canbia el còdaxe]

Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Stasion_de_Santa_Łusia&oldid=1083862"