Pyrus

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
TassoboxPyrus Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
Fonte depero e legno de peraro Cànbia el vałor in Wikidata
Piante
Tipo de frutapomo Cànbia el vałor in Wikidata
Tasonomia
SuperregnoEukaryota
RènjoPlantae
ÓrdeneRosales
FamejaRosaceae
SotofamejaAmygdaloideae
ZènarePyrus Cànbia el vałor in Wikidata

L., 1753


El peraro, perer o piraro (Pyrus L., 1753) el ze on zènaro de piante apartegnente a ła fameja de łe Rosaceae, che ła ciapa drento spece arbòree e arbustive co fioridura dełicata e variamente cołorada. El fruto del zènaro Pyrus el se ciama pero.

Descrision[canbia | canbia el còdaxe]

Łe ze àlbare de mèdie dimension, che łe riva a mezurar i 10-17 metri. La major parte dei Pyrus i ze desìdui, ma una o do spece inte ła Azia sud-orientale i ze senpreverdi. Ghene ze sia de stadura picenina che de granda.

Le foje łe ze longhe sirca 2–12 cm

, de color verde lustro in racuante spece, arzento pełoze in altre; ła forma de łe foje ła vària da l'ovałe al lanseołà streto.

I fiori i ze de cołore zało o roza bianco e raramente tinto, de diàmetro 2–4 cm

e i ga sìncue pètałi. I taca butar intrà apriłe e majo, fin a na cuota de 1 000 metri.

El fruto el se ciama pero; el ze grando cofà un pomo, co on diàmetro de 1–4 cm

, ma in serte forme cultivae el ze longo fin a 18 cm

e largo 8.

Inte i ùltemi ani, ła sotospece che ła ga incuriozio i consumadori d'osidente ła ze stada ła Pyrus pyraster pyryfolia, conosesta anca cofà nashi' el pero del Japon. Inte l'America el fruto de sta sotospece el ze ciamà pero-pomo, par ła so forma tonda cofà cheła de on pomo. Ła distinsion pì riłevante ła ze el gusto, manco àsido respeto al pomo, co ła mancansa parò del gusto tìpego del pero eoropeo.

El truzo dei perer el ze de cołor intrà al roza e el zało. El vien doparà raramente par ła costrusion de màneghi de atresadure. El ze bon par ła tornidura. El vien raramente doparà par ła costrusion de mòbiłi, anca se el ze considarà inte ła imazenasion popołare on legno che el tira su de eło tute łe desgràsie e łe małatie[1]

Distribusion e habitat[canbia | canbia el còdaxe]

I perari i ze nativi de łe rejon tenperae del vècio Mondo, da l'Eoropa osidentałe e da l'Africa del Nord fin a l'Azia.

Gran parte de łe specie łe soporta el fredo połare, co tenperadure intrà i −25 °C

e 

−40 °C

in inverno, a parte che łe spece senpreverdi, che łe soportea solché tenperadure fin a 

−15 °C

.

Tasonomia[canbia | canbia el còdaxe]

El nome botànego el ze Pyrus atribuio da Linnaeus inte el 1754.

Sinònemi botàneghi[canbia | canbia el còdaxe]

  • Mespilophora Neck., Elem. Bot. 2: 73 (1790).
  • Ostinia Clairv., Man. Herbor. Suisse: 162 (1811).
  • Pirenia K.Koch, Dendrol. 1: 188. (1867).
  • Pyrenia Clairv., Man. Herbor. Suisse: 161 (1811).
  • Pirophorum Neck., Elem. Bot. 2: 72 (1790).
  • Bollwilleria Zabel, Mitt. Deutsch. Dendrol. Ges. 16: 76 (1907).
  • Chamaemespilus Medik., Phil. Bot. 1: 138, 155. (1789)
  • Apirophorum Neck., Elem. Bot. 2: 72 (1790).
  • Pseudochaenomeles Carrière, Rev. Hortic. 54: 238 (1882).
  • Pyrophorum DC., Prodr. 2: 633. (1825).

Spece del Pyrus[canbia | canbia el còdaxe]

Al zènaro Pyrus ghe fa parte łe seventi spece:[2]


Racuante spece[canbia | canbia el còdaxe]

In altre łéngue[canbia | canbia el còdaxe]

ܐܪܡܝܐ: ܟܡܬܪܐ
العربية: إجاص
অসমীয়া: নাচপতি
авар: Гени
azərbaycanca: Armud
башҡортса: Груша
беларуская: Груша
български: Круша
भोजपुरी: नाशपाती
বাংলা: নাশপাতি
bosanski: Kruška
català: Pera
閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄: Lì
ᏣᎳᎩ: ᏎᏗᏳᏍᏗ ᏒᎦᏔ
کوردی: ھەرمێ
čeština: hrušeň
Cymraeg: Gellygen
dansk: Pære
Deutsch: Birnen
dolnoserbski: Kšušcyna
ދިވެހިބަސް: ނާޝްޕަތީ
Ελληνικά: Αχλάδι
English: Pear
Esperanto: Piro
español: Peral
eesti: Pirnipuu
euskara: Madariondo
فارسی: گلابی
võro: Pirn
suomi: Päärynät
Nordfriisk: Peerbuumer
français: Poire
furlan: Piruçâr
Gaeilge: Piorra
Gàidhlig: peur
galego: Pereira
Gaelg: Peear
עברית: אגס
हिन्दी: नाशपाती
hrvatski: Kruške
hornjoserbsce: Krušwina
magyar: Körte
հայերեն: Տանձենի
Bahasa Indonesia: Pir
íslenska: Pyrus
italiano: Pera
日本語: ナシ属
Qaraqalpaqsha: Almurt
ქართული: მსხალი
қазақша: Алмұрт
ಕನ್ನಡ: ಮರಸೇಬು
한국어: 배나무속
कॉशुर / کٲشُر: ٹَنگ
kurdî: Hirmî
кыргызча: Алмурут
Lëtzebuergesch: Birebeem
ລາວ: ສາລີ້
lietuvių: Kriaušė
latviešu: Bumbieres
мокшень: Грушакс
Māori: Pea
македонски: Круша
монгол: Лийр
кырык мары: Грушаву
Bahasa Melayu: Pear
Nāhuatl: Pera
नेपाली: हरियो स्याउ
Nederlands: Peer
Diné bizaad: Bilasáana bitseeʼ nineezígíí
ирон: Кæрдо
polski: Grusza
پښتو: ناک
português: Pera
Runa Simi: Pira
română: Pyrus
русский: Груша
संस्कृतम्: रुचकफलम्
Scots: Peir
davvisámegiella: Pearamuorat
srpskohrvatski / српскохрватски: Kruška
slovenčina: hruška
slovenščina: Hruška
shqip: Dardha
српски / srpski: Крушка
svenska: Päron
Kiswahili: Mpea
தமிழ்: பேரி
Tagalog: Peras
Türkçe: Armut
ئۇيغۇرچە / Uyghurche: ئامۇت
українська: Груша
اردو: ناشپاتی
oʻzbekcha / ўзбекча: Nok
vèneto: Perar, Peraro, Piraro
Tiếng Việt: Lê (thực vật)
Winaray: Pyrus
walon: Poerî, Poere
Vahcuengh: Makleiz
中文: 梨


Produsion[canbia | canbia el còdaxe]

Prinsipałi produtori de peri - ano 2018
Stato Produsion
(tonełae)
Cina 16 078 000
bandiera Stati Unii de l'Amèrica 730 740
bandiera Itàłia 716 821
bandiera Arzentina 565 697
Turchia 519 451
bandiera Paezi Basi 402 000
Sudafrica 397 555
Belzo 369 506
Spagna 332 319
Ìndia 318 000
Totałe mondiałe 23 733 772
Fonte:
UN Food and Agriculture Organization (FAO)
[3]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. (IT) El Peraro Archivià il 9 de lujo 2016 in Internet Archive. so Altoadige-suedtirol.it
  2. PyrusThe Plant List. entrada l'11 dicembre 2019.
  3. " Production by FAO

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]



Controło de autoritàLCCN (ENsh85099008 · GND (DE4006940-0
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Pyrus&oldid=1110333"