Potensa rejonałe

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Potense rejonałi inte el 2010

El tèrmano potensa rejonałe ła ze na definision doparada inte łe rełasion internasionałi par dirghe a un Stato che el ga influensa inte na àrea zeogràfega dełimitada, fazendo da ator prinsipałe inte łe cuestion de seguresa cołetiva e in zeopułìtega. Łe potense rejonałi che łe dòpara el so poder sensa antagonisti realmente credìbłli, łe ciapa un poder dito ezemònego.

Caratarìsteghe[canbia | canbia el còdaxe]

Le potense rejonali i detien la leadership stratèzega limitatamente a ła scala rejonale, a difarensa de łe grande potense che invese łe dòpara la so influensa a liveło mondiałe.

Ła dotrina uncó ła ne dà difarenti definision so l'idea de potensa rejonale e le reałi capasità che tałe potensa ła ga da ver.

L'asociasion acadèmmega European Consortium for Political Research (consòrsio eoropeo par ła riserca pułìtega) el definise potensa rejonale:'"A state belonging to a geographically defined rejon, dominating this rejon (Un Stato apartegnente a na rejone definia, che ła dòmena in economia e miłitarismo, bona de ver influensa ezemònega inte ła rejon e na influensa de rezalto so scała mondiałe, bona de ver ła forsa e reconosesto o par fin acetà cofà lìder[1] rejonale da parte dei so Stati arenti.

L'Istituto todesco de studi globali el definise na potensa rejonale che ła ga da:

  • èsar parte de una rejon definìbiłe co na pròpia identità
  • rivendegar de èsare na potensa rejonałe (considerarse na potensa rejonale)
  • doparar na influensa desizionałe so ła rejon intiera, de consevensa anca so ła so costrusion ideołòzega.
  • disponer de łe mejo capasità militari, econòmeghe, demogràfeghe, pułìteghe e ideołòzeghe de l'àrea
  • èsar ben integrada inte ła rejon
  • vere un roło sentrałe inte ła definision de łe pułìteghe de stabiłità rejonale
  • èsar reconosesto da cofà potensa rejonale da parte de łe altre potense de ła rejon o potense conparàbiłi
  • vere boni raporti co organizasion rejonali e internasionałi.

Racuanti Stati i połe èsar reconosesti sia cofà granda potensa, che cofà potensa rejonałe, de tuta-via racuante potense rejonałi no łe se połe definir grande potense, ma cofà mèdia potensa.

Atuałi potense rejonałi[canbia | canbia el còdaxe]

De sèvito ze metesti in lista i Stati che par anałisti, pułitòłoghi e altri esperti, respetando i paràmatri scrivesti prima, i ze stai descrivesti cofà potense rejonałi I stati i ze organizai par rejon.

Eoropa[canbia | canbia el còdaxe]

Eoropa[canbia | canbia el còdaxe]

Eoràzia[canbia | canbia el còdaxe]

Amèrica[canbia | canbia el còdaxe]

Amèrica Setentrionałe[canbia | canbia el còdaxe]

Amèrica Latina[canbia | canbia el còdaxe]

Azia[canbia | canbia el còdaxe]

Mèdio Oriente[canbia | canbia el còdaxe]

Estremo Oriente[canbia | canbia el còdaxe]

Azia meridionałe[canbia | canbia el còdaxe]

Sud-Est aziàtego[canbia | canbia el còdaxe]

Africa[canbia | canbia el còdaxe]

Nord Africa[canbia | canbia el còdaxe]

Africa Subsahariana[canbia | canbia el còdaxe]

Osània[canbia | canbia el còdaxe]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. leader
  2. www.aims.ca Archivià il 27 marzo 2009 Data inte l'URL no conbazante: 27 de marso 2009 in Internet Archive.
  3. France, Germany, Britain – Responses of Traditional Regional Powers to Rising Regions and Rivals (PDF)giga-hamburg.de. entrada il 10 agosto 2020 (archivià dal URL orizenałe il 14 luglio 2014).
  4. globalpolicy.org
  5. Gabriele Abbondanza, Italia potenza regionale: il contesto africano dall'Unità ai dì nostri (Roma: Aracne, 2016)
  6. "Operation Alba may be considered one of the most important instances in which Italy has acted as a regional power, taking the lead in executing a technically and politically coherent and determined strategy." See Federiga Bindi, Italy and the European Union (Washington, D.C.: Brookings Institution Press, 2011), p. 171.
  7. http://www.carnegie.ru/en/pubs/media/69778.htm Archivià il 5 aprile 2013 Data inte l'URL no conbazante: 5 de aprile 2013 in Internet Archive. http://www.carnegie.ru Archivià l'8 de aprile 2021 in Internet Archive.
  8. Turkey and Russia on the Rise, Stratfor, 17 marzo 2009. entrada il 21 agosto 2011 (archivià dal URL orizenałe il 23 agosto 2011).
  9. Can Turkey Be a Source of Stability in the Middle East?, heptagonpost.com, 18 dicembre 2010. entrada il 16 maggio 2011 (archivià dal URL orizenałe il 13 zugno 2011).
  10. The Economist: "Turkish foreign policy: Ottoman dreamer", 5 November 2011.
  11. The Economist: "Turkey in the Balkans: The good old days?", 5 November 2011.
  12. "Erdoğan's Moment" Archivià il 24 de agosto 2013 in Internet Archive. , cover story in the Time magazine issue of November 21–28, 2011. (Vol. 178 No. 21.) "Erdoğan's Way" Archivià il 28 de agosto 2013 in Internet Archive. was the cover title in the editions of Europe Archivià il 25 de lujo 2013 in Internet Archive. , Asia Archivià il 2 de zunjo 2013 in Internet Archive. and South Pacific Archivià il 7 de aprile 2020 in Internet Archive. .
  13. Copia archiviatainternationalpolicydigest.org. entrada il 13 novembre 2015 (archivià dal URL orizenałe il 2 zugno 2013).
  14. Cynthia Arnson e Paulo Sotero, Brazil as a Regional Power: Views from the Hemisphere (PDF), Woodrow Wilson International Center for Scholars. entrada il 16 aprile 2012 (archivià dal URL orizenałe il 15 zugno 2013).
  15. James Scott, Matthias vom Hau and David Hulme, Beyond the BICs: Strategies of influence, The University of Manchester. entrada l'11 aprile 2012.
  16. How to compare regional powers: analytical concepts and research topics (PDF), British International Studies Association. entrada l'11 aprile 2012 (archivià dal URL orizenałe il 30 novembre 2012).
  17. Ministry of Foreign Affairs of Japan (PDF)mofa.go.jp.
  18. Uri Dadush, China’s Rise and Latin America: A Global, Long-Term Perspective, Inter-American Dialogue. entrada il 17 aprile 2012 (archivià dal URL orizenałe il 14 maggio 2013).
    «Moreover, the rise of regional powers Brazil and Mexico, and their burgeoning middle classes, could be a boon for other Latin American economies.».
  19. "Argentina has been the leading military and economic power in the Southern Cone in the Twentieth Century." See Michael Morris, "The Srait of Magellan," in International Straits of the World, edited by Gerard Mangone (Dordrecht, The Netherlands: Martinus Nijhoff Publishes, 1988), p. 63.
  20. yaleglobal.yale.edu Archivià il 26 agosto 2004 Data inte l'URL no conbazante: 26 de agosto 2004 in Internet Archive.
  21. www.lrb.co.uk Archivià il 15 de agosto 2009 in Internet Archive.
  22. Barry Buzan, The United States and the Great Powers, Cambridge, United Kingdom, Polity Press, 2004, pp. 71, ISBN 0-7456-3375-7.
  23. Living With The Giants - TIME Archivià il 2 de zunjo 2013 in Internet Archive.
  24. http://www.allacademic.com/meta/p_mla_apa_research_citation/3/6/0/7/9/p360796_index.html Archivià il 7 de aprile 2020 in Internet Archive.
  25. Japan and the Myanmar Stalemate: Regional Power and Resolution of a Regional Problemjournals.cambridge.org. entrada il 13 novembre 2015 (archivià dal URL orizenałe il 4 zugno 2011).
  26. http://www.springerlink.com/content/nrnnj1f163kaxye3/ (ligo ronpesto dispunìbiłe in Internet Archive; védarse el istòrego, la prima version e ła ùltema).
  27. Copia archiviatahudsonny.org. entrada il 5 marzo 2017 (archivià dal URL orizenałe il 7 aprile 2010).
  28. George Perkovich, Is India a Major Power? (PDF), in The Washington Quarterly, 27.1 Winter 2003-04. entrada il 13 dicembre 2007.
  29. Nuclear Strategy in the Modern Era: Regional Powers and International Conflict
  30. Modeło:Ref label [1]
  31. 31,0 31,1 www.defenselink.mil
  32. 32,0 32,1 www.biu.ac.il
  33. www.iss.co.za Archivià il 12 ottobre 2006 Data inte l'URL no conbazante: 12 de otobre 2006 in Internet Archive.
  34. {{#if: |Còpia de archìvio in Wayback Machine (archivià inte el 12 de otobre de 2006)|{{#if: 20061012033753|Archivià inte el 12 de otobre de 2006 in Wayback Machine}.
  35. "West Africa, with its strong French influence, is home to one of Africa's two regional giants, Nigeria, and the region has seen the scene of much political and ethnic unrest." See David Lynch, Trade and Globalization (Lanham, USA: Rowman & Littlefield Publishers, 2010), p. 51.
  36. www.routledge.com Archivià il 7 de aprile 2020 in Internet Archive.
  37. www.foreignminister.gov.auforeignminister.gov.au. entrada il 13 novembre 2015 (archivià dal URL orizenałe il 1º zugno 2011).

Voze corełae[canbia | canbia el còdaxe]

Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Potensa_rejonałe&oldid=1165767"