Łéngua ebraega

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Lengua ebraica


Infobox de Łéngua Łéngua ebraega
עברית e עברית חדשה‎ Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚeעברית
Datamileni II v.C. Cànbia el vałor in Wikidata
Tipołéngua naturałe e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inIsrael, Stati Unii, Rusia
Autòctono deIsraeliti (it) Traduzi e Israełe Cànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
Totałe8 milioni (2019 Cànbia el vałor in Wikidata)
Caratarìsteghe
Scrituraalfabèto ebrèo
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue afroaziàteghe
łéngue semìteghe
łéngue semìteghe osidentałi
łéngue semíticas centrales
łéngue semìteghe norosidentałi
łéngue cananee Cànbia el vałor in Wikidata
Regoƚà daAccademia della Lingua Ebraica (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Vulnerabiłità1 segura Cànbia el vałor in Wikidata
Istòriahistory of the Hebrew language (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Epònemoebrèi Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1he Cànbia el vałor in Wikidata
ISO 639-2heb Cànbia el vałor in Wikidata
ISO 639-3heb Cànbia el vałor in Wikidata
Glottologhebr1246 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere12-AAB-a Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologueheb Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL4204 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFhe Cànbia el vałor in Wikidata


L''ebraego (en ebraego: עברית, trasl.: ivrit) la xe na lengua apartenenente al grupo de łe Łéngue semìteghe e pì presizamente al grupo de le lengue semìteghe oçidentałi e, oncora pì preçixamente, al grupo de łe lengue canaiche[1]. Dopo l'àrabo e l'amàega, ła xe, co sirca 8 milioni de parlanti[2], la terza lengua semitega par numero de parlanti[2]; la xe ła lengua ufisiałe del Stato de Israełe e ła ze parlà anca da minoranse inte i Stati Unii e in Rusia.

Istòria[canbia | canbia el còdaxe]

L'ebraego el ze stretamente inparentà al fenicio e a l'aramaego.[1]

Ne ła storia de ła lengua ebraega se distingue sincue fazi:

  • Ebraego bìblego (III-I sec. a.C. çirca): la xe la lengua co ła cuałe ze redato l'Antico Testamento[3]
  • Ebraego mishnico (I-XI sec. d.C.): la xe la lengua co cui ze redata na parte del Talmud[3]
  • Ebraego medievałe (VIII-XV sec.), che se sviłupa in Spagna e Provença[3]
  • Ebraego moderno (XVI-XIX sec.): in 'sta lengua se ga sviłupà na leteratura in Eoropa
  • Ebraego contenporaneo, che el se ga sviłupà a partire da ła fin del XIX sècoło in Pałestina[3]

Alfabeto[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Alfabeto ebraico.


L'ebraego contenporaneo[canbia | canbia el còdaxe]

Ortografia[canbia | canbia el còdaxe]

Inte l'ortografia de łe parołe in ebraico, no vien scrite tute le vocałi e coxì xe de frecuente necesario conosere ogni sìngoła paroła par poderla pronunciare coretamente.[4][5]

Existe parò anca un sistema de trasliterasion, par indicare le vocałi (che vien mese soto le consonanti tràmite punti o altri segni) e façiłitare la letura.[5]

Gramàtega[canbia | canbia el còdaxe]

Artìcoło[canbia | canbia el còdaxe]

L'artìcoło determinativo xe ה (ha), che el vałe par tuti i generi e sia par el singołare che par el plurałe.[6][7]

Parołe e frazi de uzo comun[canbia | canbia el còdaxe]

  • כן (ken) = "sì"[8]
  • לא (lo) = "no"[8]
  • שלום (shalom) = "salve"[7]
  • תודה (todah) = "grasie"
  • בוקר טוב (boker tov) = "bonjorno"[7][9]
  • לילה טוב (laylah tov) = "bona note"[9]

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. 1,0 1,1 Lyttleton, Zippi - Wang, Tamar, Colloquial Hebrew, Routledge, London, 2004, p. 4
  2. 2,0 2,1 Durand, Olivier - Burgaretta, Dario, Corso di ebraico contenporeaneo, Hoepli, Milano, 2013-2017, p. XVIII
  3. 3,0 3,1 3,2 3,3 Durand, Olivier - Burgaretta, Dario, op. cit., p. XVII
  4. Lyttleton, Zippi - Wang, Tamar, p. 15
  5. 5,0 5,1 Durand, Olivier - Burgaretta, Dario, op. cit., p. 3
  6. Lyttleton, Zippi - Wang, Tamar, op. cit., p. 32
  7. 7,0 7,1 7,2 Durand, Olivier - Burgaretta, Dario, op. cit., p. 25
  8. 8,0 8,1 Lyttleton, Zippi - Wang, Tamar, op. cit., p. 25
  9. 9,0 9,1 Lyttleton, Zippi - Wang, Tamar, op. cit., p. 27

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Controło de autoritàLCCN (ENsh85059867 · GND (DE4023922-6 · BNF (FRcb11932008q (data) · NDL (ENJA00563057
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngua_ebraega&oldid=1096566"