Corte penałe internasionałe

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Corte Penałe Internasionałe
Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Infotaula d'organitzacióCorte penałe internasionałe
(en) International Criminal Court
(fr) Cour pénale internationale Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
Nome scursàCPI e ICC Cànbia el vałor in Wikidata
SorteEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Canpo de laorodiritto internazionale penale (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Łéngua ufisałeinglezo e franseze Cànbia el vałor in Wikidata
Istoria
Creasion1° de lujo del 2002 Cànbia el vałor in Wikidata

17 de lujo del 1998Statuto de Roma Cànbia el vałor in Wikidata
Atività
Menbro deEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Menbri 124

(2023)

Cànbia el vałor in Wikidata
Governo d'impresa
PresidènsaEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Zestor/diretorEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Presidente de ła Corte penałe internasionałe Cànbia el vałor in WikidataTomoko Akane (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Formà da
Eror Lua: callParserFunction: function "

[[Categoria" was not found.

Altri
Premi

Sito webicc-cpi.int Cànbia el vałor in Wikidata










Facebook place: InternationalCriminalCourt
Twitter: IntlCrimCourt
Instagram: internationalcriminalcourt




LinkedIn: international-criminal-court---cour-p-nale-internationale
Youtube: UC183T5VoMh5wISSdKPaMgRw






Flickr: 41204818@N07



























La Corte penałe internasionałe (in ingleze: International Criminal Court - ICC, in franseze: Cour pénale internationale - CPI) el ze un tribunałe par crimeni internasionałi che el ga sede inte l'Aia, inte i Paezi Basi.

La so conpetensa ła ze limitada ai crimeni pì seri, che i revarda ła comunità internasionałe inte ła so union, o sia el zenosìdio, i crìmeni contro l'umanità e i crìmeni de guera (i denomenai crimina iuris gentium), e inte i ùltemi perìodi anca el crìmene de agresion (art. 5, par. 1, Statuto de Roma).

La Corte ła ga na conpetensa conplementare a cheła dei sìngułi Stati, donca ła połe intervegnere soło e solché se i Stati no i połe (o no i vołe) métarse in ato par ła punision dei crìmeni internasionałi.

La Corte penałe internasionałe no el ze un òrgano de l'ONU e no ła va confondesta co ła Corte internasionałe de zustìsia de łe Nasion Unie, anca sta cuà co sede a l'Aia. Ła ga parò racuanti lighi co łe Nasion Unie: par ezénpio el Consejo de seguresa el ga el podere de deferir a ła Corte situasion che altrimenti no łe saria soto ła so zurisdision (art. 13(b), Statuto de Roma)[1].

Lejitimasion e zurisdision[canbia | canbia el còdaxe]

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Statuto de Roma.

El Statuto de Roma de ła Corte penałe internasionałe el ze sta stipułà el 17 de lujo del 1998 e el definise inte i partegołari ła zurisdision e el funsionamento de ła Corte.

El Statuto el ze entrà in vigor el 1º de lujo 2002 dopo de ła ratìfega da parte del sesantèzemo Stato aderente.

I Stati parte i ze 123[2] (otobre del 2017), ben pì de ła metà dei 193 stai menbri de l'ONU.

La CPI el ga zurisdision soranasionałe[3] e el połe procesar persone (no Stati nasionałi) responsàbiłi de crìmeni de guera, zenosìdio, crìmeni contro l'umanità, crìmene de agresion cometesti sol teritòrio e/o da parte de uno o pì rezidenti de un Stato parte, inte el cazo inte el cual el Stato in cuestion no el sìpia bon o no el gàpia ła vołontà de prosédar in baze a łe leji de chel Stato e in armonia col derito internasionałe. Ghene conseve anca el fato che anca i crìmeni fati sul teritòrio de un Stato parte, da parte de un sitadin de un Stato no parte, i sarà drento de ła zurisdision de ła Corte.

Un Stato no parte no el ze tegnesto a estradar i so sitadini colpévołi de sti crimeni inte un paeze parte e al dì d'uncó no ghe ze mezi de coercision internasionałi par spénzar i Stati no parte a réndarse a łe dimande de ła Corte internasionałe; el problema, oncora deso verto, el ze cazomai ła ezistensa de tratai internasionałi (diti SOFA) che i ghe atribuisa imunità a soldai de un Stato no parte co che i ze inte el teritòrio de un Stato parte[4].

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. http://osservatorio.giur.uniroma3.it/
  2. https://treaties.un.org/Pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=XVIII-10&chapter=18&lang=en Archivià il 22 de aprile 2016 in Internet Archive.
  3. Valentina, Andreini. "Il principio di legalità nello statuto della corte penale internazionale." Rivista penale, 2004.
  4. Bogdan, Attila. "The United States And The International Criminal Court: Avoiding Jurisdiction Through Bilateral Agreements In Reliance On Article 98." International Criminal Law Review 8.1/2 (2008): 1-54.

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]



Controło de autoritàVIAF (EN145372028 · ISNI (EN0000 0004 0501 4882 · LCCN (ENno99002571 · GND (DE3042935-3 · BNF (FRcb135270116 (data) · NLA (EN36587622 · NDL (ENJA01104549 · WorldCat Identities (ENno99-002571
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Corte_penałe_internasionałe&oldid=1085142"