Ìzołe Cook
Kūki 'Āirani (mis) ![]() | |||||
---|---|---|---|---|---|
|
|||||
Ino | Te Atua Mou E ![]() | ||||
Pozision | |||||
Continente | Oceania | ||||
Stato | ![]() | ||||
Capitałe | Avarua (it) ![]() ![]() | ||||
Popołasion | |||||
Totałe | 17 434 (2016) ![]() ![]() | ||||
Densità | 72,64 hab./km² | ||||
Demònemo | cookese, cookesi
, ![]() | ||||
Idioma | inglezo Cook Islands Maori (en) ![]() ![]() | ||||
Putełi no scołarizai | 366 (2015) ![]() ![]() | ||||
Zeografia | |||||
Parte de | Realm of New Zealand (en) ![]() ![]() | ||||
Àrea | 240 km² ![]() | ||||
Ponto pì alto | Te Manga (en) ![]() ![]() | ||||
Organizasion pułìtega | |||||
Òrgano lejislativo | Parlamento de Cook Islands (en) ![]() ![]() | ||||
Monarca de ła Nova Zełanda ![]() | Carlo III (8 de setenbre del 2022) ![]() | ||||
Primo Ministro de łe Ìzołe Cook ![]() | Henry Puna (it) ![]() ![]() | ||||
Menbro de | Organizaison Internaionałe de Aviasion Siviłe, Stati de l’Àfrica, dei Caràibi e del Pasìfego, Liansa dei Picenini Stati Insułari, Banca Aziàtega del Desviłupo, Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe[1], UNESCO[2], Organizasion Meteorołòzega Mondiałe[3] e Organizasion mondiałe de ła sanità[4] ![]() | ||||
Economia | |||||
Moneda | dòłaro neozełandezo ![]() | ||||
Còdazi de identifegasion | |||||
ISO 3166-1 | CK ![]() ![]() ![]() | ||||
Fuzo oràrio | |||||
Domìnio de primo liveło | .ck | ||||
Prefiso tełefònego | +682 ![]() | ||||
Tełèfono d'emerzensa | |||||
Preza ełètrega | |||||
Sito web | ck… ![]() | ||||
|
Łe Ìxołe Cuc (in inglexe Cook Islands, in maori Kuki ’Āirani) łe se un stato de ła Oseania, asocià a ła Nova Xelanda.
I stati pì visini łi xe Niue a ovest e Kiribati a nordest; a ovest se cata łe Samoa Mèricane, a nordovest Tokelau, a est ła Połinexia Fransexe.
Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

Łe forma n'arsipelago locałixà inte el Osèano Pasìfego del sud.
Łe xe in tuto quindexe ìzołete, par un total de 240 km².
Zeografia połitega[canbia | canbia el còdaxe]
Łe ga on sistema de goerno democratego parlamentario co na asociasion libara co ła Nova Xelanda.
Ła caital ła xe Avarua.
Economia[canbia | canbia el còdaxe]
El turismo el xe l'industria pi inportante.
Cultura[canbia | canbia el còdaxe]
Na forma popolar de arte xe el tivaevae.
Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]
Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Isole Cook
Ligadure foreste[canbia | canbia el còdaxe]
- (EN) Paxena oficial del goerno Archivià il 21 de marso 2009 in Internet Archive.
Controło de autorità | VIAF (EN) 142437319 · LCCN (EN) n80020426 · GND (DE) 4230226-2 · BNF (FR) cb119705100 (data) · NDL (EN, JA) 00628435 · WorldCat Identities (EN) n80-020426 |
---|