Renania Setentrional-Vestfalia

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Globe icon.svgRenania Setentrional-Vestfalia
Nordrhein-Westfalen (de) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


Bomò«Germany at its best» (2011) Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoRenania Settentrionale (it) Traduzi e provincia di Vestfalia (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

50°32′31″N 9°01′05″E / 50.541944°N 9.018056°E50.541944; 9.018056 (Renania setentrional-Vestfałia)Coordinae: 50°32′31″N 9°01′05″E / 50.541944°N 9.018056°E50.541944; 9.018056 (Renania setentrional-Vestfałia)

StatoZermània Cànbia el vałor in Wikidata

CapitałeLogo Düsseldorf.svg  Düsseldorf Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe17 932 651 (31 de disenbre del 2018) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg360 651 (2013)
Densità525,69 hab./km²
Zeografia
Àrea34 112,52 km²[2] Cànbia el vałor in Wikidata
Altitùdene45 m[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoLangenberg (en) Traduzi (843 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Creasion23 de agosto del 1946
Prima mesion documentadaLand Lippe (en) Traduzi, provincia di Vestfalia (it) Traduzi e Renania Settentrionale (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano lejislativoLandtag de Renania del Nord-Westfàlia Cànbia el vałor in Wikidata
Ministro-Presidente de ła Renania Setentrionałe-Vestfàlia Cànbia el vałor in WikidataHendrik Wüst (it) Traduzi (27 de otobre del 2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Màsema autorità zudisiałeCorte Costitusionałe for the State de North Rhine-Westphalia (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Menbro de
Còdazi de identifegasion
ISO 3166-2DE-NW Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Còdaze NUTSDEA Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze rejon de Zermània05 Cànbia el vałor in Wikidata
Istòrego

Sito webland.nrw Cànbia el vałor in Wikidata

MusicBrainz: 1de7fa77-cb52-40a2-b82a-251c7818249d


Ła Renania Setentrional-Vestfalia (en todesco Nordrhein-Westfalen, 34 080 km² e 18 000 000 abitanti) ła xe el pì popolà dei sedexe Stati federati de ła Xermania e cueło col PIL pì alto. Quarto Stato tedesco par superfise, el se cata inte ła xona nord-osidentałe del paexe. El confina co ła Sasonia Basa a nord e a ovest, col Asia a sud-ovest, co ła Renania-Pałatinà a sud, e co i Paexi Basi e el Belzo a est. El xe traversà dal fiume Ren dal cuałe ciapa el nòme una de łe do parti del Land. Ła cavedal ła xe Düsseldorf, altre sità inportanti łe xe Colonia, Bonn, Dortmund, Essen, Münster, Bielefeld, Aquisgrana, Bochum, Duisburg e Gelsenkirchen.

Aministrasion[canbia | canbia el còdaxe]

Mapa de ła Renania Setentrional-Vestfalia: i Distreti Goernadivi de Colonia e Düsseldorf i fa parte del Nordren (Renania), cuei de Arnsbeg, Münster, Detmold de la Vestfalia.

El Stato el consiste de 5 distreti governativi (Regierungsbezirke), divixi in 31 circondari (Kreise) e 23 sità extracircondariałi (kreisfreie Städte). In tuto, ła Renania Setentrional-Vestfalia ła xe conposto da 396 comuni[6] (1997), conprexe łe sità extracircondariałi.

I sircondari de ła Renania Setentrional-Vestfalia

  1. Aquisgrana (Aachen)
  2. Borken
  3. Coesfeld
  4. Düren
  5. Ennepe-Ruhr-Kreis
  6. Rhein-Erft-Kreis
  7. Euskirchen
  8. Gütersloh
  9. Heinsberg
  10. Herford
  11. Hochsauerlandkreis
  1. Höxter
  2. Kleve
  3. Lippe
  4. Märkischer Kreis
  5. Mettmann
  6. Minden-Lübbecke
  7. Neuss
  8. Oberbergischer Kreis
  9. Olpe
  10. Paderborn
  1. Recklinghausen
  2. Rheinisch-Bergischer Kreis
  3. Rhein-Sieg-Kreis
  4. Siegen-Wittgenstein
  5. Soest
  6. Steinfurt
  7. Unna
  8. Viersen
  9. Warendorf
  10. Wesel

Łe 23 sità extracircondariałi (che no łe apartien a nisun sircondario) łe xe:

  1. Aquisgrana (Aachen)
  2. Bielefeld
  3. Bochum
  4. Bonn
  5. Bottrop
  6. Cołonia (Köln)
  7. Dortmund
  8. Duisburg
  1. Düsseldorf
  2. Essen
  3. Gelsenkirchen
  4. Hagen
  5. Hamm
  6. Herne
  7. Krefeld
  8. Leverkusen
  1. Mönchengladbach
  2. Mülheim
  3. Münster
  4. Oberhausen
  5. Remscheid
  6. Solingen
  7. Wuppertal

Łista de Ministri-Presidenti de ła Renania Setentrional-Vestfalia[canbia | canbia el còdaxe]

  1. 1946 - 1947: Rudolf Amelunxen
  2. 1947 - 1956: Karl Arnold (CDU)
  3. 1956 - 1958: Fritz Steinhoff (SPD)
  4. 1958 - 1966: Franz Meyers (CDU)
  5. 1966 - 1978: Heinz Kühn (SPD)
  6. 1978 - 1998: Johannes Rau (SPD)
  7. 1998 - 2002: Wolfgang Clement (SPD)
  8. 2002 - 2005: Peer Steinbrück (SPD)
  9. dal 2005: Jürgen Rüttgers (CDU)

Polìtega[canbia | canbia el còdaxe]

Łe ultime elexion aministrative del 13 majo 2012 łe ga porta al governo del Land ła ałeansa SPD e B90/Grüne. Intel parlamento del rejonal ghe xe 237 rapresentanti, cusì disribuii SPD 99, CDU 67, B90/Grüne 29, FDP 22, pirati 20.

Al Bundesrat el Land el xe rapresentà da 6 parlamentari.

Economia[canbia | canbia el còdaxe]

Al marso 2005 el taso de disocupaxion el jera del 12,0%.

Note[canbia | canbia el còdaxe]

  1. Declarà da: Fischer Weltalmanach 2011. Editor: S. Fischer Verlag. Łéngua de l'òpara o del nòme: todesco. Data de publicasion: 2010.
  2. URL de refarensa: https://www.destatis.de/DE/ZahlenFakten/LaenderRegionen/Regionales/Gemeindeverzeichnis/Administrativ/Aktuell/02Bundeslaender.html. Data de consultasion: 10 de febraro del 2018.
  3. Declarà da: GeoNames. ID GeoNames: 2861876. Łéngua de l'òpara o del nòme: inglezo. Data de publicasion: 2005.
  4. URL de refarensa: http://www.klimabuendnis.org/nc/kommunen/das-netzwerk.html. URL di archivio: https://web.archive.org/web/20180806123507/http://www.klimabuendnis.org/nc/kommunen/das-netzwerk.html. Data di archiviazione: 6 de agosto del 2018.
  5. (IT) [1]
  6. varda anca Breinigerberg




Controło de autoritàVIAF (EN131339289 · ISNI (EN0000 0001 0941 5702 · LCCN (ENn79108403 · GND (DE4042570-8 · BNF (FRcb11865122q (data) · NDL (ENJA00698131 · WorldCat Identities (ENn79-108403
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Renania_Setentrional-Vestfalia&oldid=1060785"