Dipartimento d'oltremar
In baxe ała Costitussion deła Quarta Republica del 1946, łe cołonie fransexi de Guadałupa, Martinica e Guiana Fransexe nte i Caraibi, e de Réunion 'nte ł'Oçeano indiano, łe xe diventà départements d'outre-mer (Dipartimenti d'Oltremare) o DOM.
Acuitania (Aquitaine) · Alsasia (Alsace) · Alvergna (Auvergne) · Borgogna (Bourgogne) · Bretagna (Bretagne) · Champagne-Ardenne · Còrsega (Corse) · Franca Contea (Franche-Comté) · Île-de-France · Łengoadoca-Rosijon (Languedoc-Roussillon) · Limuxin (Limousin) · Łorena (Lorraine) · Miodi-Pirenei · Nord-Paso de Całè · Normandia Alta (Haute-Normandie) · Normandia Basa (Basse-Normandie) · Rejon de ła Łoira (Pays-de-la-Loire) · Picardia (Picardie) · Poitou-Charentes · Provensa-Alpe-Costa Axura (Provence-Alpes-Côte d'Azur) · Rodano-Alpe (Rhône-Alpes) · Sentro (Centre)
Dipartimenti d'Oltremare (Dipartimenti de ła Fransa): 971 Guadałupa (Guadeloupe) (con Saint-Barthélemy e Saint Martin) · 972 Martinica (Martinique) · 973 Guyana franséxe (Guyane) · 974 Réunion
Cołetività teritoriałi d'Oltremare: 975 Saint-Pierre e Miquelon · 985 Mayotte (collettività dipartimentale) · 986 Wallis e Futuna · 987 Polinexia Fransexe (paexe d'oltre mare)
Statuto particołare : 988 Nova Całedonia (Nouvelle-Calédonie)
Teritori sensa popołasion permanente: 984 Teritori fransexi meridionałi (TAAF) · Ixoła Clipperton · Ixołe sparse nte ł'Oçeano Indian
