Internasionałe Comunista

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Infotaula d'organitzacióInternasionałe Comunista
(ru) Коммунистический интернационал Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
SorteEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Ideołozìa pułìtegaEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Istoria
El renpiasa aSeconda Internasionałe Cànbia el vałor in Wikidata
Creasion2 de marso del 1919 Cànbia el vałor in Wikidata
FondadorLenin Cànbia el vałor in Wikidata
Desołusion15 de majo del 1943 Cànbia el vałor in Wikidata
Renpiasà daCominform Cànbia el vałor in Wikidata
Governo d'impresa
PresidènsaEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.





















































La Internasionałe Comunista, anca conosesta cofà la III Internasionałe, eì cofà par so scursamento in ruso Komintern (Коминтерн, scursamento de Коммунистический интернационал, transliterà cofà Kommunistícheskiy internatsional) o Comintern (scursamento del ingleze: Communist International), ła ze sta una organizasion comunista internasionałe, fondada a Mosca inte el marso del 1919, par inisiativa de Lenin e el Partio Comunista de Rùsia, che ła ingrupava drento ai partii comunisti de vari paezi, e che ła ghea el fin de lotar par la sopresion del sistema capitałista, el inbastimento de la ditadura del proletarià e de la Repùblega Internasionałe dei Soviet, la totałe abolision de łe clasi sociali e la realizasion del socialismo, cofà primo paso verso de la società comunista, cofà fijaba inte i so primi statuti.

Inte el so Secondo Congreso, la Internasionałe ła ghea decidesto de "lotar co tuti i mezi disponibli, includendo anca la forsa armada, par el derocamento de ła borghezia internasionałe e la creasion de na repùblega soviètega internasionałe cofà un Stato de tranzision prima de l'abołision totałe del Stato"[1] . El Comintern el ze sta precedesto da ła Seconda Internasionałe, desolvesta inte el 1916.

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. Harold Henry Fisher, The Communist Revolution: An Outline of Strategy and Tactics, Stanford UP, 1955.


Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]



Controło de autoritàVIAF (EN154632617 · ISNI (EN0000 0001 2365 5753 · LCCN (ENn79011074 · GND (DE4948-7 · BNF (FRcb11940426g (data) · BNE (ESXX122702 (data) · NLA (EN35030184 · BAV ADV12252050 · NDL (ENJA00281874 · WorldCat Identities (ENn79-011074
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Internasionałe_Comunista&oldid=1159905"