Buteo buteo

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


TassoboxButeo buteo Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
Speransa de vitaEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Pezo0,925 kg
60 g (pezo al nasimento)
790 g (adult weight (en) Traduzi, màscolo)
966,5 g (adult weight (en) Traduzi, fémana) Cànbia el vałor in Wikidata
Invergadura1,24 m Cànbia el vałor in Wikidata
Grandesa fiołada2,8 Cànbia el vałor in Wikidata
Perìodo incubasion de l'ovo34 dìi Cànbia el vałor in Wikidata
Stato de conservasion
Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Tasonomia
Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Spece

Buteo buteo
(Linnaeus, 1758)

Nomenclatura
ProtònemoFalco buteo Cànbia el vałor in Wikidata
Distribusion

Distribusion del oselas: le aree verde scure le indica le zone aonde che al oselas al viu tut al an, quele verde ciare e blu le zone de distribusion estiva e invernal. Cànbia el vałor in Wikidata


Al oselas (Buteo buteo, Linnaeus 1758) o pojana, al ze an osel da preda tipico de l'Europa. Al ga na longhesa tipica tra i 51 e i 57 schei co na verta de ale da i 110 a i 130 cm, rendendolo an predator de mèdie dimension. Al so habitat al quata la gran part de la Europa e al se sìestende in Asia. Al viu ten tute le zone fora che ten quele pì frede. In todesco se dixe Mäusebussard, in inglexe common buzzard, in tałjan poiana.

Al frequenta pì che sia bosch, ma al va a casa te i teritori verti. Al magna mamiferi pisoi, bisse e pite. Se al ze ciapà da la fan al magna anca animai morti.

Par al passà i oselas i ze stati tra i osei pì pì invelenadi e che se ghe ga dat de pì la casa proprio parchè i ciapea le pite e altri animai mesteghi. Dess i gnen proteti da la leje e i ze drio a ingenerarse senpre de pì.

De solito no i se mou mai in grupo ma i pol esser visti insieme durante qualche migrasion o 'te un bon habitat. Al scritor vitorian William Crossing al diss de erghen vist ten serti posti grupi de 15 o pì tanti ancora.

Al richiamo al ze un querulo pii-eeh.

Morfołozia[canbia | canbia el còdaxe]

Al ze an rapace de sagoma conpata co ale grande e arotondade e na coda pitost curta. Al color al ze maron scur par sora e variabile par sot; de solito la superficie inferjor de le ale la ze maron e an stciantenin striada de negro co na macia scura su el polso e area ciara sfumada in mes, e la coda la ga tante strisse fin e negre. Co el vola la testa la par incassada te le spale e le ale le gnen ceneste al pel rialsade (profilo frontal a "V" verta).

Riprodusion[canbia | canbia el còdaxe]

Al oselas al fa sù an unico nit su alberi o su crode. La mastcia de solito la fa 2 o 3 ovi (qualche olta 1 o 4) te el nit tra mars e zugno. I ovi i ze bianchi co mace bise o negre. La coa la dura de solito 34 dì, e se alterna al mastcio e la mastcia. I cei i sta te el nit par i 40-50 dì che gnen dopo.[1]

Ecołozia[canbia | canbia el còdaxe]

Al oselas al ze an genere poco esigente. Al sta ben te le siese de la canpagna in modo da er zone co na prevalensa de alberi aonde far i nit e una co na prevalensa de pra aonde ndar a casa. Inte le rejon montagnoze come la Val d'Aosta al fa al nit da spess anca te i cogoi, restando comunque entro te el limite dei bosch.

Conportamento[canbia | canbia el còdaxe]

Le esigense ecologiche limitade le lo rende al rapace diurno che se cata pì da spess su le Alpi a quote medio-basse, co teritori de riprodusion grandi anca solche pochi chilometri quadri. Se el cata da spess apostà su pai o alberi isoladi da i quai al ghe tende a le prede. Al sa sfrutar le corenti assensionai roteando par diverso tenpo sensa bater le lae. I voli teritoriai i ze caraterizadi da na alternansa de pichiade a ale semi-ciuse e risalite svelte.

Specie che le ghe someja[canbia | canbia el còdaxe]

Al Pernis apivorus, presente in Itàlia solche da majo a setenber, al se diferensia dal oselas par le ale e la coda na s-cianta pì longhe e par la testa cea. In volo le ale le gnen ceneste orizontai. Al color al ze variabile, ma la coda la ga senper 2-3 bande basai e una terminal scure.
Al magna inseti grandi e par la gran part imenoteri sociai (al scava al teren par catar i nit de vespe e moscoi), pì raramente de vertebradi de dimension pisole.

Distribusion[canbia | canbia el còdaxe]

Note[canbia | canbia el còdaxe]

  1. Einhard Bezzel. Uccelli Vol. 2°. Zanichelli, pagg 56-60. ISBN 88-08-14972-2

Bibliografia[canbia | canbia el còdaxe]

  • BirdLife International 2004. Buteo buteo. In: 2008 IUCN Red List of Threatened Species. IUCN 2008.

Altri progeti[canbia | canbia el còdaxe]


Łigadure foreste[canbia | canbia el còdaxe]

(IT) (EN) (FR) (DE)

Galeria inmagini[canbia | canbia el còdaxe]

Controło de autoritàGND (DE4168489-8
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Buteo_buteo&oldid=1110554"