Università dei Studi de Pàdoa

Ła version stabiłe ła xe stà verifegà el 28 oto 2023. Ghe xe
canbiamenti a modèłi e/o file in sta version in atexa de revixion.
Eror Lua: callParserFunction: function "
[[Categoria" was not found.

Stemi de studenti e profesori, Aula Magna de Pałazzo Bo, su na foto de Paolo Monti del 1966
![]() ![]() | |
Bomò | Universa universis patavina libertas ![]() |
---|---|
Dati | |
Nome scursà | UNIPD ![]() |
Sorte | Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found. |
Istoria | |
Creasion | setenbre 1UTC 1222 ![]() |
Atività | |
Menbro de | Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found. |
Nùmaro scołari | 62 876
(2019) ![]() |
Governo d'impresa | |
Filiałi | |
Parte de | Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found. |
Altri | |
Premi
| |
Sito web | unipd.it ![]() |
L'Università de Pàdova ła xe na de łe più famoxe università in Itàlia, e una de quełe piesè antiche del mondo (ła tersa in Italia), esendo stà fondà inte el 1222. Inte el 2003 la contava suparzó 65,000 studenti. Oviamente la se cata inte ła sità de Pàdova. Ła sede centrałe ła xe al Bo.
Profesori famoxi[canbia | canbia el còdaxe]
- Girolamo Fabrici d'Acquapendente
- Galileo Galilei el gà insegnà fixica tra el 1592 e el 1610 (la "catedra" de Galilei la xe conservà oncora deso al Bo)
- Giovanbattista Morgagni
- Antonio Vallisneri, che ha tegnù ła catedra de Medisina pratica e teorica tra el 1700 e el 1730
- Anatomista Andreas Vesalius (Andrea Vesalio)
- Francesco Zantedeschi
- Concetto Marchesi
Facoltà[canbia | canbia el còdaxe]

L'università la ofre na vasta sielta de lauree, ripartìe su trèdexe facoltà:
- Agraria
- Economia
- Farmacia
- Giurisprudenza
- Ingegneria
- Lettere e Fiłoxofia
- Medexina e Chirurgia
- Medicina Veterinaria
- Sicołogia
- Scienze della Formaxión
- Scienze Matematiche Fisiche e Naturałi
- Scienze Połitiche
- Scienze Statistiche
Note[canbia | canbia el còdaxe]
Coordinate xiografeghe:
- Palazzo del Bò: 45°24'24"N, 11°52'38"E
- Departementi de Geologia, Paleontologia: 45°24'44"N, 11°52'41.50"E
- Departemento de Mineralogia: 45°24'43"N, 11°52'42.50"E
- Departemento de Chimica: 45°24'35.50"N, 11°53'02"E
- Segreterie: 45°24'36"N, 11°53'36"E
Varda anca[canbia | canbia el còdaxe]
Ligadure forèste[canbia | canbia el còdaxe]
- Pagina uficiałe
- Muxei
- Facoltà de Ingegneria Archivià l'11 de otobre 2006 in Internet Archive.
- Orto botanico Archivià il 28 de agosto 2011 in Internet Archive.
Controło de autorità | VIAF (EN) 236210361 · ISNI (EN) 0000 0004 1757 3470 · LCCN (EN) n79032067 · GND (DE) 1011210-8 · BNF (FR) cb11867949f (data) · NLA (EN) 35405431 · WorldCat Identities (EN) n79-032067 |
---|