Bazéłega de Santa Justina

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Baxéłega de Santa Justina


Infobox de InfrastruturaBaxiłica de Santa Justina
Someja
EpònemoSanta Justina Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
SorteBasilica minore (it) Traduzi, abbazia benedettina (it) Traduzi, architetura renasimentałe e ceza Cànbia el vałor in Wikidata
ArchitetoSebastiano da Lugano, Andrea Briosco, Andrea Moroni, Andrea della Valle
CostrusionEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Dedicà aSanta Justina Cànbia el vałor in Wikidata
Caraterìsteghe
Stiłe architetònegoarchitettura paleocristiana (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision
 Pàdoa
PozisionPrà de ła Vałe Cànbia el vałor in Wikidata

Map

45°23′47″N 11°52′47″E / 45.396389°N 11.879722°E45.396389; 11.879722Coordinae: 45°23′47″N 11°52′47″E / 45.396389°N 11.879722°E45.396389; 11.879722

Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Atività
Diòsezediòseze de Pàdoa Cànbia el vałor in Wikidata
RełijonCristiana catòłega
Ligo webabbaziasantagiustina.org Cànbia el vałor in Wikidata



















































Bazéłega de Santa Giustina in Padova (interno)

La Bazéłega de Santa Justina[1], ła se cata inte'l sentro de Pàdoa (Pava), ła resałe inte ła só forma atuałe a'l XVII sècoło.

Fondà inte'l VI sècoło so ła tónba de Santa Justina da'l prefeto de'l pretorio Venanzio Opilione, l'è stà da'l XV sècoło on inportante sentro monastego, po' sopreso da Napołeon Bonaparte inte'l 1810.

Inte'l 1919, el monastièro el ze stà reverto e el ospita a'l só interno ła biblioteca statałe de'l monumento nasionałe de Santa Justina.

La bazéłega ła ospita łe spoje de diversi santi; óltra a ła za sità santa Zustina, san Prosdocimo e San Massimo, sant'Urio, santa Felicita, san Zulian e łe rełìchie de san Matia apòstoło e San Luca evanzełista.

Co i so 122 m de łonghésa e 82 m de łarghésa ła bazéłega de Santa Justina ła ze una de łe pì grande de ła cristianità. L'inponensa de ła bazéłega ła ze proporsionà a ła stragranda piasa de'l Prà de ła Vałe 'ndo che ła se afasa.

Bibliografia[canbia | canbia el còdaxe]

  • Laura Sabatino, Lapidi e marangoni in un cantiere rinascimentale - La Sacrestia della Basilica di Santa Giustina in Padova, Editrice il Prato, ISBN 88-89566-06-X

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. sevente altre grafie e varianse anca Santa Giustina e Santa Zustina


Altri projèti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]


Controło de autoritàVIAF (EN193969853 · El vałore SBLV083750 de SBN no el xe mija bon. · LCCN (ENn81110546 · GND (DE4231144-5 · WorldCat Identities (ENn81-110546
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Bazéłega_de_Santa_Justina&oldid=1166449"