Difarense intrà łe version de "Łéngoa ungaréze"

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p sost, replaced: deła → de ła (4), dełe → de łe
Targheta: Canbio faxesto co AWB
p sost, replaced: 'l → el (4)
Targheta: Canbio faxesto co AWB
Riga 20: Riga 20:
|mappa=[[Imàjine:Dist of hu lang europe-it.svg|290px]]
|mappa=[[Imàjine:Dist of hu lang europe-it.svg|290px]]
|didascalia=Distribuxion dei parlanti de l'ungaréxe}}
|didascalia=Distribuxion dei parlanti de l'ungaréxe}}
L''''ungherexe''', '''ungarexe''' o a òlte anca '''magiàr''' (en ungh.: ''magyar nyelv'' o anca soło ''magyar'') el xe na lingua del ramo ugrico del grupo ugrofinico de łe [[Łéngoe urałeghe|lingue uraliche]]<ref>cfr. Hajdú, Péter, ''Introduzione alle lingue uraliche'', ed. it. a cura de Danilo Gheno, Rosenberg & Seller, Torin, 1992, p. 12</ref>, parlà da çirca 16 milioni<ref name="pontifex1">cfr. Pontifex, Zsuzsa, ''Teach Yourself Hungarian'', Hodder & Stoughton, London, 1993, p. 1</ref> de persone, de cui çirca 10 milioni<ref name="pontifex1"/> inte ła soła [[Ongarìa|Ungheria]], dove che 'l xe la lingua uficiałe. El xe inoltre parlà da minoranse linguisteghe in [[Romanìa|Romania]], [[Slovachia]], [[Servia|Serbia]], [[Slovenia]], [[Austria]] e [[Ucraina]].<ref name="pontifex1"/>
L''''ungherexe''', '''ungarexe''' o a òlte anca '''magiàr''' (en ungh.: ''magyar nyelv'' o anca soło ''magyar'') el xe na lingua del ramo ugrico del grupo ugrofinico de łe [[Łéngoe urałeghe|lingue uraliche]]<ref>cfr. Hajdú, Péter, ''Introduzione alle lingue uraliche'', ed. it. a cura de Danilo Gheno, Rosenberg & Seller, Torin, 1992, p. 12</ref>, parlà da çirca 16 milioni<ref name="pontifex1">cfr. Pontifex, Zsuzsa, ''Teach Yourself Hungarian'', Hodder & Stoughton, London, 1993, p. 1</ref> de persone, de cui çirca 10 milioni<ref name="pontifex1"/> inte ła soła [[Ongarìa|Ungheria]], dove che el xe la lingua uficiałe. El xe inoltre parlà da minoranse linguisteghe in [[Romanìa|Romania]], [[Slovachia]], [[Servia|Serbia]], [[Slovenia]], [[Austria]] e [[Ucraina]].<ref name="pontifex1"/>
<br />El xe inparentà - anca se ała lontana - co 'l [[Łéngua finlandexe|finlandexe]], co l'[[lengua estona|estone]] e co łe lingue sami.<ref name="pontifex1"/><ref name="kovács260">cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, ''Parlo Ungherese'', Vallardi-Garzanti, Milano, 1992, p. 260</ref>
<br />El xe inparentà - anca se ała lontana - co el [[Łéngua finlandexe|finlandexe]], co l'[[lengua estona|estone]] e co łe lingue sami.<ref name="pontifex1"/><ref name="kovács260">cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, ''Parlo Ungherese'', Vallardi-Garzanti, Milano, 1992, p. 260</ref>


== Storia ==
== Storia ==
Riga 65: Riga 65:


==== Articoło determinativo ====
==== Articoło determinativo ====
L'articoło determinativo xe '''''a''''' (che diventa '''''az''''' davanti a na vocałe), sia pa 'l singołare, che pa 'l plurałe.<ref name="kovács162">cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, op. cit., p. 162</ref><ref>cfr. Pontifex, Zsuzsa, op. cit., p. 20</ref> Esenpi: ''a fiú'' = "el toxo", ''a fiúk'' = "i toxi", ''a lány'', "ła toxa", ''a lányok'', "łe toxe", ''az asszony'', "ła dona", az ''asszonyok'', "łe done", ''az ember'' = "ła persona", ''az emberek'' = "łe persone".
L'articoło determinativo xe '''''a''''' (che diventa '''''az''''' davanti a na vocałe), sia pa el singołare, che pa el plurałe.<ref name="kovács162">cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, op. cit., p. 162</ref><ref>cfr. Pontifex, Zsuzsa, op. cit., p. 20</ref> Esenpi: ''a fiú'' = "el toxo", ''a fiúk'' = "i toxi", ''a lány'', "ła toxa", ''a lányok'', "łe toxe", ''az asszony'', "ła dona", az ''asszonyok'', "łe done", ''az ember'' = "ła persona", ''az emberek'' = "łe persone".


==== Articoło indeterminativo ====
==== Articoło indeterminativo ====

Version de le 13:55, 10 avr 2021


Infobox de Łéngua Łéngoa ungaréze
magyar nyelv e magyar Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚemagyar nyelv
Tipołéngua naturałe, łéngua viva, łéngua e spesałità Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inUngheria
Romania
Slovachia
Serbia
Slovenia
Ucraina
Autòctono deBurgenland, Ungaria, Voivodina (it) Traduzi, oblast' di Transcarpazia (it) Traduzi, Transilvània, Slovàchia, Àustria, distretto di Bacău (it) Traduzi, distretto di Alba (it) Traduzi, distretto di Bihor (it) Traduzi, distretto di Bistrița-Năsăud (it) Traduzi, distretto di Cluj (it) Traduzi, distretto di Covasna (it) Traduzi, distretto di Harghita (it) Traduzi, distretto di Neamț (it) Traduzi, distretto di Sibiu (it) Traduzi, distretto di Satu Mare (it) Traduzi, Distretto della Bačka Settentrionale (it) Traduzi, Distretto del Banato Centrale (it) Traduzi, Distretto del Banato Settentrionale (it) Traduzi, Distretto della Bačka Meridionale (it) Traduzi, regione di Bratislava (it) Traduzi, regione di Banská Bystrica (it) Traduzi, regione di Košice (it) Traduzi, regione di Nitra (it) Traduzi e regione di Trnava (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
Totałe16 milioni (2019 Cànbia el vałor in Wikidata)
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto ungherese, alfabeto latin e alfabeto ungherese antico
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue uràłeghe
łéngue ùngreghe Cànbia el vałor in Wikidata
Regoƚà daHungarian Research Centre for Linguistics (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Vulnerabiłità1 segura Cànbia el vałor in Wikidata
Istòriahistory of the Hungarian language (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1hu
ISO 639-2hun
ISO 639-3hun Cànbia el vałor in Wikidata
SILHUN
Glottologhung1274 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere41-BAA-a Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologuehun Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL3301 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFhu Cànbia el vałor in Wikidata
Destribusion zeogràfega

Distribuxion dei parlanti de l'ungaréxe


L'ungherexe, ungarexe o a òlte anca magiàr (en ungh.: magyar nyelv o anca soło magyar) el xe na lingua del ramo ugrico del grupo ugrofinico de łe lingue uraliche[1], parlà da çirca 16 milioni[2] de persone, de cui çirca 10 milioni[2] inte ła soła Ungheria, dove che el xe la lingua uficiałe. El xe inoltre parlà da minoranse linguisteghe in Romania, Slovachia, Serbia, Slovenia, Austria e Ucraina.[2]
El xe inparentà - anca se ała lontana - co el finlandexe, co l'estone e co łe lingue sami.[2][3]

Storia

L'esistensa de ła lengua ungaréxe, o mejo del protoungarexe, xe atestà intorno al I milenio a.C.[4] Se distingue quatro fasi de ła lingua[4]:

  1. Protoungarexe (I milenio a.C. - 896 d. C.)
  2. Antico ungarexe
  3. Medio ungarexe (XVI - XVIII sec.)
  4. Neoungarexe (dała fine del XVIII secoło)

Fonetica[5][6]

  • a /ɔ/
  • á /a:/
  • c /ts/
  • cs /tʃ/
  • e /ɛ/
  • é /e:/
  • g /g/
  • gy /d'/
  • h /h/
  • í /i:/
  • ly /j/
  • ny /ɲ/
  • o /o/
  • ó /o:/
  • ö /ø/
  • ő/ /ø:/
  • s /ʃ/
  • sz /s/
  • ú /u:/
  • ü /y/
  • ű /y:/
  • z /z/
  • zs /ʒ/
  • dj, dy (come gy)
  • lj (come ly)
  • ty /t'/

Gramatica

L'ungherexe xe na lingua aglutinante, overo i casi de ła declinasion vien determinà tramite l'agiunta de sufisi. En ognuno dei casi, la vocałe varia a seconda de ła cosideta armonia vocałica.[3][7]

Articołi

Articoło determinativo

L'articoło determinativo xe a (che diventa az davanti a na vocałe), sia pa el singołare, che pa el plurałe.[8][9] Esenpi: a fiú = "el toxo", a fiúk = "i toxi", a lány, "ła toxa", a lányok, "łe toxe", az asszony, "ła dona", az asszonyok, "łe done", az ember = "ła persona", az emberek = "łe persone".

Articoło indeterminativo

L'articoło indeterminativo xe egy.[8]

Pronomi personałi

I pronomi personałi de l'ungaréxe i xe[10][11]:

  • én = "mi"
  • te = "ti"
  • maga = "Łu", "Eła" (2a pers. sing. form.)
  • ön = "Łu", "Eła" (2a pers. sing. form.)
  • ő = "łu"/"eło", "eła"
  • mi = "nojaltri"
  • ti = "vojaltri"
  • maguk = "Vojaltri" (2a pers. plur. form.)
  • önök = "Vojaltri" (2a pers. plur. form.)
  • ők = "lori", "lore"

Note

  1. cfr. Hajdú, Péter, Introduzione alle lingue uraliche, ed. it. a cura de Danilo Gheno, Rosenberg & Seller, Torin, 1992, p. 12
  2. 2,0 2,1 2,2 2,3 cfr. Pontifex, Zsuzsa, Teach Yourself Hungarian, Hodder & Stoughton, London, 1993, p. 1
  3. 3,0 3,1 cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, Parlo Ungherese, Vallardi-Garzanti, Milano, 1992, p. 260
  4. 4,0 4,1 cfr. Hajdú, Péter, op. cit., p. 16
  5. cfr. Pontifex, Zsuzsa, op. cit., pp. 10-11
  6. cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, op. cit., pp. 7-8
  7. cfr. Pontifex, Zsuzsa, op. cit. , pp. 33-34
  8. 8,0 8,1 cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, op. cit., p. 162
  9. cfr. Pontifex, Zsuzsa, op. cit., p. 20
  10. cfr. Pontifex, Zsuzsa, op. cit., pp. 18-19
  11. cfr. Kovács Romano, Zsuzsanna, op. cit., p. 169

Voxi corełà

Altri projeti


Linganbi foresti


Bandiera de l'Onion Eoropea Łéngoe uficiałi de l'Onion Eoropea Bandiera de l'Onion Eoropea
Bulgaro | Castiglian | Ceco | Danexe | Estone | Finlandexe | Fransexe | Gaełico | Greco | Inglexe | Itałian | Łetone | Łituan | Maltexe | Olandexe | Połaco | Portoghexe | Rumeno | Slovaco | Slovèno | Svedexe | Tedesco | Ungarexe
Controło de autoritàLCCN (ENsh85062997 · GND (DE4120374-4 · BNF (FRcb119552537 (data) · NDL (ENJA00562923
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngoa_ungaréze&oldid=975356"