Difarense intrà łe version de "Bacteria"

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
[Revixion njiancora controłà][Revixion njiancora controłà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
MerlIwBot (discusion | contribusion)
CocuBot (discusion | contribusion)
p r2.7.2) (Robot: Canbio ilo:Bakteria
Riga 178: Riga 178:
[[ia:Bacterio]]
[[ia:Bacterio]]
[[id:Bakteri]]
[[id:Bakteri]]
[[ilo:Bacteria]]
[[ilo:Bakteria]]
[[io:Bakterio]]
[[io:Bakterio]]
[[is:Gerlar]]
[[is:Gerlar]]

Version de le 06:46, 8 set 2012

Modeło:Venesian

TassoboxBacteria Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Rezistrasion

Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
Malatiamalattia batterica (it) Traduzi e Polmonite batterica (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Tasonomia
DomìnioBacteria Cànbia el vałor in Wikidata

Woese, Kandler e Wheelis, 2024

Tipo tasonòmegoBacillus Cànbia el vałor in Wikidata


I bateri i xé organismi picenini unisełułari, procarioti, (na volta ciamai anca schizomiceti) de dimension de sòłito del'órdene de póchi micròmetri, ma łe pol desferensiarse anca da 0,2 µm, a ocio, dei micoplasmi fin a 30 µm de qualche spirocheta.

Drio el sistema tasònomego proposto da Robert Whittaker 'ntel 1969, insieme a quee ciamade "àłeghe azure" o "cianoficee" (ancuo ciamade in maniera più sceta cianobateri) łe costituise el regno de łe monere. La più resente clasifegasion (1990) proposta da Carl Woese ła vol tre domini: Bacteria, Archaea e Eukarya (chel contien tuti i eucarioti, monosełułari e plurisełułari).

Sudivixion e clasifegasion

I procarioti i se destingue in dó grupi prinsipałi:

Fra łóri i se destingue per forma i:

  • Bastonsełi: a bastonsin; i se divide in Clostridi (anaerobi) e Basiłi (anaerobi e/o aerobi)
  • Cochi: a sfera; se i se dispon a copia i vien ciamai diplocochi, a cadéna i se ciama streptocochi, a graspo i se ciama stafilocochi, a forma de cubo i se ciama sarcine
  • Vibrioni: a vìrgoła
  • Spiriłi: a spiral
  • Spirochete: con parece curve

N'altra inportante sudivixion ła xé quea che mete conpagni quei bateri chei crese bén a serte tenperadure. Ghe xé tre clase:

N'ùltema clasifegasion ła se baxa su ła łora rełasion verso n'altro organismo:

  • Batteri comensałi (simbionti), bateri chei xé prexénti de sòłito su ła superfisie de un serto tesùo, sénsa cauxar małatia e/o i pol svolxer funsion che łe pol eser ùtiłi al'òrgano steso.
  • Batteri patògeni, bateri che có i ghe xé, ghe xé anca na patołogia e infesion.
    • Patogeni facoltativi, i no xé sénpre cauxa de małatia, el sta 'nte ła persona e 'nte ła łora quantità.
    • Patogeni obligai, ogni volta i xé cauxa de małani.

Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA

Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Bacteria&oldid=481383"