Difarense intrà łe version de "Bacteria"
[Revixion njiancora controłà] | [Revixion njiancora controłà] |
p Robot: Xonto hy:Բակտերիաներ |
p r2.7.2) (Robot: Canbio ilo:Bakteria |
||
Riga 178: | Riga 178: | ||
[[ia:Bacterio]] |
[[ia:Bacterio]] |
||
[[id:Bakteri]] |
[[id:Bakteri]] |
||
[[ilo: |
[[ilo:Bakteria]] |
||
[[io:Bakterio]] |
[[io:Bakterio]] |
||
[[is:Gerlar]] |
[[is:Gerlar]] |
Version de le 06:46, 8 set 2012
Rezistrasion | |
---|---|
Dati | |
Malatia | malattia batterica (it) e Polmonite batterica (it) |
Tasonomia | |
Domìnio | Bacteria |
Tipo tasonòmego | Bacillus |
I bateri i xé organismi picenini unisełułari, procarioti, (na volta ciamai anca schizomiceti) de dimension de sòłito del'órdene de póchi micròmetri, ma łe pol desferensiarse anca da 0,2 µm, a ocio, dei micoplasmi fin a 30 µm de qualche spirocheta.
Drio el sistema tasònomego proposto da Robert Whittaker 'ntel 1969, insieme a quee ciamade "àłeghe azure" o "cianoficee" (ancuo ciamade in maniera più sceta cianobateri) łe costituise el regno de łe monere. La più resente clasifegasion (1990) proposta da Carl Woese ła vol tre domini: Bacteria, Archaea e Eukarya (chel contien tuti i eucarioti, monosełułari e plurisełułari).
Sudivixion e clasifegasion
I procarioti i se destingue in dó grupi prinsipałi:
- archeobateri, i vive speso in situasion de tenperadura e pH davèro inospitałe, ma i ga caraterìsteghe (de nutrision, riprodusion, strutura) sìmiłi ai eucarioti
- eubateri, i contien ła magior parte dei altri bateri; qualche grupo inportante: i micoplasmi, łe rickettsie, i attinomiceti, łe spirochete, i pseudomonadi, e i azotofisadori.
Fra łóri i se destingue per forma i:
- Bastonsełi: a bastonsin; i se divide in Clostridi (anaerobi) e Basiłi (anaerobi e/o aerobi)
- Cochi: a sfera; se i se dispon a copia i vien ciamai diplocochi, a cadéna i se ciama streptocochi, a graspo i se ciama stafilocochi, a forma de cubo i se ciama sarcine
- Vibrioni: a vìrgoła
- Spiriłi: a spiral
- Spirochete: con parece curve
N'altra inportante sudivixion ła xé quea che mete conpagni quei bateri chei crese bén a serte tenperadure. Ghe xé tre clase:
- bateri criòfiłi o psicròfiłi (chei ama el frédo)
- bateri mexòfiłi (lett. chei ama el mexo, donca i sta ben a tenperadure medie)
- bateri termòfiłi (chei ama el caldo)
N'ùltema clasifegasion ła se baxa su ła łora rełasion verso n'altro organismo:
- Batteri comensałi (simbionti), bateri chei xé prexénti de sòłito su ła superfisie de un serto tesùo, sénsa cauxar małatia e/o i pol svolxer funsion che łe pol eser ùtiłi al'òrgano steso.
- Batteri patògeni, bateri che có i ghe xé, ghe xé anca na patołogia e infesion.
- Patogeni facoltativi, i no xé sénpre cauxa de małatia, el sta 'nte ła persona e 'nte ła łora quantità.
- Patogeni obligai, ogni volta i xé cauxa de małani.
-
Baciłi
-
Cochi
-
Vibrioni
-
Spiriłi
-
Spirochete
Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA Modeło:Link FA