Difarense intrà łe version de "Glycyrrhiza glabra"
[Revixion njiancora controłà] | [Revixion njiancora controłà] |
p r2.7.2) (Bot: Canbio: he:שוש קירח |
p r2.7.3) (Robot: Xonto hr:Slatki korijen |
||
Riga 51: | Riga 51: | ||
[[he:שוש קירח]] |
[[he:שוש קירח]] |
||
[[hi:यष्टिमधु]] |
[[hi:यष्टिमधु]] |
||
[[hr:Slatki korijen]] |
|||
[[hsb:Słódnik]] |
[[hsb:Słódnik]] |
||
[[id:Akar manis]] |
[[id:Akar manis]] |
Version de le 00:14, 17 xug 2012
Dati | |
---|---|
Fonte de | Liquirizia, radice (it) , liquirizia (it) e licorice extract (en) |
Stato de conservasion | |
Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found. | |
Tasonomia | |
Superregno | Eukaryota |
Rènjo | Plantae |
Órdene | Fabales |
Fameja | Fabaceae |
Tribù | Galegeae |
Zènare | Glycyrrhiza |
Spece | Glycyrrhiza glabra L., 1753 |
Ła sugorigorisia (o anca sugorisia) (nome sientifico Glycyrrhiza glabra) ła xe na pianta ke dura senpre, alta fin a 2 metri, deła fameja dełe Leguminose. Laktritze in todesco, licorice in inglese e liquirizia in tałjàn, ła xe originaria deł'Asia sudocidentałe e deł'Egito, ma i ła conoseva anca i Cinesi e i antichi Greci. A portarla in Eoropa xe sta i frati dominicani 'ntel 14° secoło.
Łe raixe vien doparà in tante maniere, parkè łe ga dełe sostanse (açido glicirisico, glicirisina) co diverse proprietà. Intanto łe xe dolsi e ałora łe se mastega cusì come ke łe xe (bastonsini de sugorigorisia) o se ghin fa gełati, caramełe, spaghi, ciunghe, liquori o łe se mete drento ła graspa.
Ła sugorigorisia ła ga anca proprietà protetive par ła mucosa del stomego e ła va ben par ki ke ga ła gastrite; pare ke ghe sia anca na çerta atività antinfiamatoria e stimołante łe difese imunitarie. I efeti cołaterałi, quando ke se ghin magna masa, xe ła ritension idrica e ła presion alta. Vien perso anca potasio e sto fato pol far dani al core e ai muscołi. Par ste rason xe mejo ke quei ke ga ła presion alta e łe done insinte no i fasa uso de sugorigorisia.