Difarense intrà łe version de "Łéngua ingleze"
[Revixion njiancora controłà] | [Revixion njiancora controłà] |
p r2.6.5) (Bot: Canbio: tpi:Tokples Inglis |
p r2.7.1) (Bot: Zonto: vep:Anglijan kel' |
||
Riga 32: | Riga 32: | ||
{{Link FA|mk}} |
{{Link FA|mk}} |
||
{{Link FA|sw}} |
{{Link FA|sw}} |
||
⚫ | |||
[[ace:Bahsa Inggréh]] |
[[ace:Bahsa Inggréh]] |
||
Riga 153: | Riga 151: | ||
[[lb:Englesch]] |
[[lb:Englesch]] |
||
[[lbe:Ингилис маз]] |
[[lbe:Ингилис маз]] |
||
⚫ | |||
[[li:Ingels]] |
[[li:Ingels]] |
||
[[lij:Lèngoa ingleise]] |
[[lij:Lèngoa ingleise]] |
||
Riga 250: | Riga 249: | ||
[[ur:انگریزی]] |
[[ur:انگریزی]] |
||
[[uz:Ingliz tili]] |
[[uz:Ingliz tili]] |
||
[[vep:Anglijan kel']] |
|||
[[vi:Tiếng Anh]] |
[[vi:Tiếng Anh]] |
||
[[vo:Linglänapük]] |
[[vo:Linglänapük]] |
Version de le 02:50, 18 maj 2012
English | |
---|---|
Nome locaƚe | English |
Tipo | łéngua naturałe, łéngua viva e łéngua |
Parlà in | Gran Bretagna, USA, Canada, Australia ed altri 102 paesi |
Autòctono de | Inghiltera |
Parlanti | |
Totałe | 514 milioni (2019 ) |
Caratarìsteghe | |
Scritura | alfabeto latin e Ortografia della lingua inglese |
Clasifegasion lenguìstega | |
łéngua umana łéngue indoeoropee łéngue zermàneghe łéngue zermàneghe osidentałi łéngue anglo-frizoni łéngue àngleghe | |
Regoƚà da | nisun vałore |
Vulnerabiłità | 1 segura |
Istòria | storia della lingua Inglese (it) |
Epònemo | Inghiltera |
Còdazi | |
ISO 639-1 | en |
ISO 639-2 | eng |
ISO 639-3 | eng |
SIL | ENG |
Glottolog | stan1293 |
Linguasphere | 52-ABA |
Ethnologue | eng |
ASCL | 1201 |
IETF | en |
Destribusion zeogràfega | |
Distribuzione geografica dell'inglese. |
L'inglexe (nome nativo English, IPA:
['ɪŋglɪʃ]
)) el xe na lengua indoeuropea che fa parte del ramo oçidentałe de łe lengue germaniche, insieme al'ołandexe, al'alto e baso todesco, al fiamingo e al frixon. El conserva 'ncora na evidente parenteła col sàsone continentałe (diałeto del baso todesco).
'Ntel corso del XX secoło l'inglexe el xe deventà ła lengua franca par ecełensa, butando zó ła precedente supremasia del fransexe che a so olta el gavéa ciapà el posto de l'italiano e del latin par ła comunicasion diplomatica e sientifica. I gà fato i conti che quei che parla inglexe come lengua madre (English as a native language, ENL) i sia più o meno 350 miłioni, quei che i lo parla as a second language (ESL), cioè insieme co ła lengua nasionałe o nativa, circa 300 miłioni, i parlanti de English as a foreign language (EFL), cioè come na lengua inparà a scola ma che no se dopara ntel proprio paexe, circa 100 milioni. Donca tra tuti quei che parla inglexe i madrelengua i xe de manco dei non madrelengua.
Bibliografia
(EN)
Bryan Garner, Dictionary of Modern Legal Usage, Oxford, Oxford University Press.
- Maria Fraddosio, ELS: English for Law Students, Napoli, Edizioni Giuridiche Simone, 2004.
Łéngoe uficiałi de l'Onion Eoropea | ||
---|---|---|
Bulgaro | Castiglian | Ceco | Danexe | Estone | Finlandexe | Fransexe | Gaełico | Greco | Inglexe | Itałian | Łetone | Łituan | Maltexe | Olandexe | Połaco | Portoghexe | Rumeno | Slovaco | Slovèno | Svedexe | Tedesco | Ungarexe |