Difarense intrà łe version de "Łéngoe eschimo-ałeutine"

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
[Revixion njiancora controłà][Revixion njiancora controłà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Escarbot (discusion | contribusion)
p r2.7.2+) (Bot: Zonto: kk:Эскимос тілі
Riga 51: Riga 51:
[[ka:ესკიმოსურ-ალეუტური ენები]]
[[ka:ესკიმოსურ-ალეუტური ენები]]
[[kbd:Эскимо-алеутыбзэхэр]]
[[kbd:Эскимо-алеутыбзэхэр]]
[[kk:Эскимос тілі]]
[[kn:ಎಸ್ಕಿಮೋ-ಅಲ್ಯೂಟ್ ಭಾಷೆಗಳು]]
[[kn:ಎಸ್ಕಿಮೋ-ಅಲ್ಯೂಟ್ ಭಾಷೆಗಳು]]
[[koi:Эскимос-алеут кыввез]]
[[koi:Эскимос-алеут кыввез]]

Version de le 21:39, 30 nov 2011

Difuxion de łe łéngoe eschimo-ałeutine: i'è parlè in tei Stati Unii, in Canada e in Groenłandia.

Łe łéngoe eschimo-ałeutine łe forma na famea łenguìstica originaria de ła Groenłandia, el Canada setentrional, l'Ałaska e çerte parti de ła Siberia. Conosue anca col nome de escałeutine, eschimexi o macro-eschimexi, i'è costituie da łe łéngoe eschimexi (note come Inuit in te l'Ałaska setentrionałe, in Canada e Groenłandia, e Yupik/Yup'ik in te l'Ałaska oçidentałe e sudoçidentałe e in Siberia), e da ła singoła łéngoa ałeutina de łe ixołe ałeutine e Pribilof.

Eschimexe l'è un nome che in genare se tende a evitar, ma che se mantien par indicar łe łéngoe Yuit-Yup'ik-Inuit in tel so conpleso. In Canada se preferise uxar ła denominasion Inuit, mentre in Alaska va par ła major Yup'ik, Inupiaq, o Inuit, a seconda de ci s'è drio parlar.

Tradisionalmente, ła famea de łe łéngoe eschimexi ła se divide en Inuit eYup'ik (o Yup'ik-Yuit). Tutavia, riçerche reçenti łe sugerise come el continuum diałetałe inuit el sia soło una de łe tante łéngoe del grupo yup'ik. In te ła pratica, nonostante sia tecnicamente coreto rinpiasar el termine eschimexe con yu'pik in te ła clasificasion, no'l sarea mia açetabiłe par ła majorparte dei inuit. Del resto, ła dicotomia ałasco-siberiana ła par esar detà da motivi geografici più che łinguistici.

Eschimo-ałeutine

Ałeutine
Łéngoa ałeutina
Diałeti çentro-oçidentałi: Atkan, Attuan, Unangan, Bering (60-80 parlanti)
Diałeti orientałi: Unalaskan, Pribilof (400 parlanti)
Eschimexi (Yup'ik, Yuit e Inuit)
Yup'ik de l'Ałaska çentrałe (10.000 parlanti)
Łéngoa Alutiiq o yupik del golfo del Paçifico (400 parlanti)
Łengoa yuit o (Chaplinon e ixoła de St Lawrence; 1400 parlanti)
Naukan (70 parlanti)
Sirenik (estinto)
Inuit o Inupik (75.000 parlanti)
Inupiaq (Ałaska setentrionałe; 3.500 parlanti)
Inuvialuktun o Inuktun (Canada oçidentałe; 765 parlanti)
Inuktitut (Canada orientałe; insieme con l'inuktun e l'inuinnaqtun, 30.000 parlanti)
Kalaallisut (Groenłandia; 47.000 parlanti)

Secondo ła controversa clasificasion de łe łéngoe native del nord America de Joseph Greenberg, łe eschimo-ałeutine i'è uno dei tri grupi prinçipałi de łéngoe native parlè in te łe Meriche, e łe raprexenta na distinta ondà de migrasioni da l'Axia a łe Meriche. I altri do i'è łe łéngoe na-dené (che l'include łe łéngoe atabasche e un picoło numaro de idiomi cołeghè) e łe łéngoe amerinde (ła più controversa clasificasion de Greenberg, che l'include ogni łéngoa nativa de łe Meriche che no rientra in nisuna de łe altre do categorie).

Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngoe_eschimo-ałeutine&oldid=426474"