Difarense intrà łe version de "Pennsylvania"
[Version verifegà] | [Version verifegà] |
drio scriver ƚa voxe |
finio de scriver ƚa voxe |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
{{WIP|Ciaurlec}} |
|||
{{Divixion aministrativa |
{{Divixion aministrativa |
||
|Nome = Pènsilvània |
|Nome = Pènsilvània |
||
Riga 13: | Riga 12: | ||
|Grado aministrativo = 1 |
|Grado aministrativo = 1 |
||
|Tipo = |
|Tipo = |
||
|Cavedal = [[Harrisburg|Èrisburg]] |
|Cavedal = [[Harrisburg (Pennsylvania)|Èrisburg]] |
||
|Aministrador locałe = Tom Wolf |
|Aministrador locałe = Tom Wolf |
||
|Partìo = D |
|Partìo = D |
||
Riga 72: | Riga 71: | ||
== Giografia fixega == |
== Giografia fixega == |
||
El teritorio el xe formà a nordovest da ƚa banda pi'setetrional de el altopian de ƚi Monti Apaƚaci, deƚimità a ƚi riƚievi de el ''Alllegheny Front''. Pi' a est se pasa a el penepian de ƚa ''Appalachian Valley'', daspò se cata ƚi Monti Axuri, ƚa banda coƚinar de el ''Pedemont'' e ƚa pianura costiera atlàntega, int'el canton sudoriental. |
|||
Int'el teritorio ƚe se pol ricognoser tre xone morfoƚogheghe difarenti: 'na ƚarga fasa de pianura costiera paƚudoxa a est, 'na vasta fasa de coƚine al sentro, i primi riƚievi de ƚi Monti Apaƚaci a ovest. |
|||
I fiumi prinsipaƚi ƚi xe el '' |
I fiumi prinsipaƚi ƚi xe el Dèƚauer, che el segna el confin oriental, el ''Susquehanna'' e el ''Ohàio'', che el nase cua da ƚa confluensa de ''Allegheny'' e ''Monobgamela''. |
||
El clima el xe in bona parte umedo |
El clima el xe in bona parte umedo continental co istà calda (par Köppen ''Dfa''), a el sudest se pasa a umedo subtropegal (par Köppen ''Cfa''). |
||
Ƚe foreste ƚe xe molto estexe. |
|||
== Giografia umana == |
== Giografia umana == |
||
Cavedal de ƚo Stato ƚa xe ƚa sità de [[ |
Cavedal de ƚo Stato ƚa xe ƚa sità de [[Harrisburg (Pennsylvania)|Èrisburg]]; ƚe sità pi' grande ƚe xe ''Philadelphia'', ''Pittsburgh'' |
||
== Połitega == |
== Połitega == |
||
El Stato el xe rapresentà a ła Camera dei Rapresentanti da |
El Stato el xe rapresentà a ła Camera dei Rapresentanti da 18 deputai. |
||
== Economia == |
== Economia == |
||
Se coltiva sereaƚi, patate, tabaco, fruti, verdure e foràjo. Se desfruta ƚe gran risorse minerarie de carbon, petroƚio, gas natural, fero e cobalto. |
|||
Ƚa baxe de ƚa economia ƚa xe ƚa industria, in particoƚar cheƚa siderughega, daspò ƚa catieristega, ƚa grafega, ƚa petrolchimega, ƚa cartaria e ƚa aƚimentar. |
|||
Ƚe industrie ƚe xe ben avansae, in particoƚar cheƚe tesiƚi, metalmecaneghe, siderurgheghe e tipografeghe. |
|||
Ƚa richesa de risorse, produsion e ƚa otima rede de comunicasion ƚe rende ƚi trafeghicomersiaƚi molto ativi, in particoƚar par coton e tabaco. |
|||
== Note == |
== Note == |
||
<references/> |
<references/> |
||
== Varda anca == |
|||
*[[Allentown (Pennsylvania)|Aƚentoun]] |
|||
{{Stati Unìi}} |
{{Stati Unìi}} |
Version de le 00:26, 22 feb 2016
Commonwealth of Pennsylvania (en) | |||||
---|---|---|---|---|---|
|
|||||
Ino | Pennsylvania (en) | ||||
Bomò | «Virtue, Liberty, and Independence (en) » | ||||
Soranome | Keystone State e Quaker State | ||||
Epònemo | William Penn (it) | ||||
Pozision | |||||
Continente | nordamèrica | ||||
Stato | Stati Unii de l'Amèrica | ||||
Capitałe | Harrisburg | ||||
Popołasion | |||||
Totałe | 13 002 700 (1° de apriłe del 2020) 200 197 (2015) | ||||
Densità | 109,01 hab./km² | ||||
Caze abitae | 5 106 601 (2020) | ||||
Idioma | nisun vałore | ||||
Zeografia | |||||
Parte de | Stati del Mèdio Atlantego, Stati Unii d'Amèrica nord-orientałi e Stati Unii contìngui | ||||
Àrea | 119 283 km² | ||||
Àcua | 2,85 %[2] | ||||
Lìnea costiera | nisun vałore | ||||
Bagnà da | lago Erie e Delaware | ||||
Altitùdene | 335 m | ||||
Ponto pì alto | Mount Davis (979 m) | ||||
Ponto pì baso | Delaware | ||||
Rente a | New York Ohio Ontario Maryland Virginia de l'Òvest Delaware New Jersey Provincia de Quebec (1787–1791) Cànada Superior (1791–1841) Provincia del Cànada (1841–1867) | ||||
Prima mesion documentada | provincia di Pennsylvania (it) | ||||
Organizasion pułìtega | |||||
Òrgano ezecutivo | Goerno de Pennsylvania (en) | ||||
Òrgano lejislativo | Asenblea Zenerałe de Pennsylvania | ||||
Goernador de ła Pennsylvania | Josh Shapiro (it) (17 de zenaro del 2023) | ||||
Màsema autorità zudisiałe | Corte Suprema de Pennsylvania (en) | ||||
Menbro de | |||||
Còdazi de identifegasion | |||||
ISO 3166-2 | US-PA | ||||
Fuzo oràrio | |||||
ID GNIS | 1779798 | ||||
Istòrego | |||||
Sito web | pa.gov | ||||
|
Ƚa Pènsilvània (in inglexe scolta (?·i)
, IPA//ˌpɛnsᵻlˈveɪnjə/) ƚa xe un stato de ƚi Stati Unìi nordorientaƚi. Ƚa confina a nord co el stato de Nòva Iòrc, a est co cheƚo de Novo Žersi, a sudest co cheƚo de Dèƚauer, a sud co cheƚo de Mèriƚend, a sudovest co cheƚo de Virginia Osidental, e a ovest co cheƚo de Ohàio.
Giografia fixega
El teritorio el xe formà a nordovest da ƚa banda pi'setetrional de el altopian de ƚi Monti Apaƚaci, deƚimità a ƚi riƚievi de el Alllegheny Front. Pi' a est se pasa a el penepian de ƚa Appalachian Valley, daspò se cata ƚi Monti Axuri, ƚa banda coƚinar de el Pedemont e ƚa pianura costiera atlàntega, int'el canton sudoriental.
I fiumi prinsipaƚi ƚi xe el Dèƚauer, che el segna el confin oriental, el Susquehanna e el Ohàio, che el nase cua da ƚa confluensa de Allegheny e Monobgamela.
El clima el xe in bona parte umedo continental co istà calda (par Köppen Dfa), a el sudest se pasa a umedo subtropegal (par Köppen Cfa).
Giografia umana
Cavedal de ƚo Stato ƚa xe ƚa sità de Èrisburg; ƚe sità pi' grande ƚe xe Philadelphia, Pittsburgh
Połitega
El Stato el xe rapresentà a ła Camera dei Rapresentanti da 18 deputai.
Economia
Se coltiva sereaƚi, patate, tabaco, fruti, verdure e foràjo. Se desfruta ƚe gran risorse minerarie de carbon, petroƚio, gas natural, fero e cobalto.
Ƚa baxe de ƚa economia ƚa xe ƚa industria, in particoƚar cheƚa siderughega, daspò ƚa catieristega, ƚa grafega, ƚa petrolchimega, ƚa cartaria e ƚa aƚimentar.
Note
- ↑ voze de refarensadata.census.gov.
- ↑ Declarà da: United States Summary: 2010, Population and Housing Unit Counts, 2000 Census of Population and Housing.
Varda anca