Difarense intrà łe version de "Ciad"

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p sost., replaced: de el → del , 'nte → inte (2)
Targheta: Canbio faxesto co AWB
p →‎top: clean up, replaced: ł' → l'
Targheta: Canbio faxesto co AWB
Riga 48: Riga 48:
|note = <!-- note libere -->
|note = <!-- note libere -->
}} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Juto:Stato -->
}} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Juto:Stato -->
El '''Ciad''' (en [[łéngoa araba|arabo]] تشاد ''Tšad''), ofisialmente ła '''Republica del Ciad''' (en [[łéngua fransexe|fransexe]] ''République du Tchad'') el xe on Stato de ł'[[Africa sentrałe|Africa Sentrałe]].<br>
El '''Ciad''' (en [[łéngoa araba|arabo]] تشاد ''Tšad''), ofisialmente ła '''Republica del Ciad''' (en [[łéngua fransexe|fransexe]] ''République du Tchad'') el xe on Stato de l'[[Africa sentrałe|Africa Sentrałe]].<br>
El confina a nord co ła [[Łibia]], a est col [[Sudan]], a sud co ła [[Republega Sentrafricana|Republica Sentrafricana]], a sudovest col [[Camerun]] e ła [[Nigeria]] e a ovest col [[Niger]].
El confina a nord co ła [[Łibia]], a est col [[Sudan]], a sud co ła [[Republega Sentrafricana|Republica Sentrafricana]], a sudovest col [[Camerun]] e ła [[Nigeria]] e a ovest col [[Niger]].



Version de le 09:08, 11 avr 2021

Ciad
Tchad (fr)
la République du Tchad (fr)
Republic of Chad (en) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoLa Tchadienne Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«Unité, Travail, Progrès»
«Unity, Work, Progress»
«الاتحاد، العمل، التقدم»
«Единство, труд, прогрес»
«Oasis of the Sahel» Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoCiad (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

15°28′N 19°24′E / 15.466667°N 19.4°E15.466667; 19.4Coordinae: 15°28′N 19°24′E / 15.466667°N 19.4°E15.466667; 19.4

ContinenteAfrica

Capitałe  N'Djamena Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe15 477 751 (2018) Cànbia el vałor in Wikidata
2 652 437 (2013)
Densità12,05 hab./km²
Demònemociadiana, ciadiane, ciadiani, ciadian   Edit this at Wikidata
Idiomafranseze
àrabo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita52,903 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,328 (2015)
Taso de suicìdio8,8 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
−0,1 (2015)
Putełi no scołarizai1 757 281 (2003) Cànbia el vałor in Wikidata
30 002 (2002)
Zeografia
Parte deÀfrica Sentrałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea1 284 000 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà daCiad (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoEmi Koussi (it) Traduzi (3 415 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoBodele (it) Traduzi (160 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Organizasion pułìtega
Òrgano ezecutivoGoerno del Ciad (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoAsenblea Nasionałe Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente del Ciad Cànbia el vałor in WikidataMahamat Déby Itno (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente del Ciad Cànbia el vałor in WikidataIdriss Déby (it) Traduzi (4 de majo del 2018) Cànbia el vałor in Wikidata
Màsema autorità zudisiałeCorte Suprema del Ciad Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

1.55/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe11 779 981 332 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA18 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,394[13] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[13] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedafranco CFA de l'Àfrica Sentrałe Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca dei Stati de l'Àfrica Sentrałe Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion7 %[14] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

37.5/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1TD Cànbia el vałor in Wikidata TCD Cànbia el vałor in Wikidata 148 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionTCH e TD Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.td
Prefiso tełefònego+235 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega

















































MusicBrainz: 6ce82d72-8123-3365-ab34-7b20581a34cf


El Ciad (en arabo تشاد Tšad), ofisialmente ła Republica del Ciad (en fransexe République du Tchad) el xe on Stato de l'Africa Sentrałe.
El confina a nord co ła Łibia, a est col Sudan, a sud co ła Republica Sentrafricana, a sudovest col Camerun e ła Nigeria e a ovest col Niger.

Giografia

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Giografia del Ciad.

El xe vasto 1 284 000 km².

Ła montagna pì alta se cata nte ła catena del Tibesti (3 414 metri).

El Lago Chad xe el secondo lago africano par estension, anca se questa ła cambia de vari km² soto l'influenza de łe piove.

El paexe se pol dividar en tri rejoni giografeghe: inte el nord se cata el deserto del Sahara, al sentro gh'e na strisia semidesertega de savana saheliana, al sud ghe xe pianure fertili e verdi, ciamade savana sudanica.

Storia

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia del Ciad.

Antighità

Da i ricatamente archeologici se sa che ghe jera varie popołasion in stà zona zà dal setimo secoło vanti Cristo.

Inte el 1000 d.C., i kanem gha fondà el so inpero che funsionea controłando łe rote carovaniere. Co ła desertificasion del nord del paexe, vari grupi s'à spostà e ła region gha perso ła so importansa, anca se l'è rimasta na zona inportante par el controło de łe carovane de marcanti arabi o berberi.

Modernità

I francexi gha anetù el Ciad a ła so cołonia de l'Africa Equatoriałe inte el 1920, fin a l'indipendensa del 1960.

El primo presidente l'è stà François Tombalbaye, un cristian del sud. Ła so politica l'à creà del risentimento tra i musulmani del nord e l'è sciopà ła prima guera civile inte el 1965. Inte el 1979, i ribełi łi xe entrà inte ła cavedal e gha scomizià na guera tra de łori. Hissène Habré gha vinto sta guera interna e l'è diventà el novo presidente del paexe.
Inte el 1990, Idriss Déby s'a tolto el poder co on colpo de stato. Ancò el paexe vive inte l'incertesa. Soldai ribełi vol ciapar el controło del paexe, ma łe trupe de Déby xe stà bone de mantegner el controło de ła cavedal.

Giografia połitega

Ła cavedal ła xe N'Djamena.

Popołasion

El ga na popołasion de 9.826.419 abitanti, par na densità de 7,2 ab/km².

On quarto de ła popolasion vive inte i sentri urbani (N'Djamena, Sarh, Moundou, Abéché and Doba).

Etnie

Ghe xe pì de duzento grupi etnici.
I pì importanti grupi łi xe i sara al sud e i toubous al nord.

Religione

I 54% dei ciadiani xe islamici, 20% catołighi, 14% protestanti, e el resto segue łe reijon tradisionałi.

Łéngoe

Łe łéngoe ofisiałi łe xe el fransexe e el arabo, ma se parla pì de sento łengoe difarenti.
El arabo ciadiano xe ła łengoa franca.

Economia

El Ciad xe considerà ła quinta nasion pì poareta del mondo. El 80% de ła popolasion vive soto el livel de poertà.

El coton, che l'jera coltivà par l'esportasion, gha perso tereno par colpa de le guere civili.
No ghe xe investimenti stranieri, trane i campi petrolifiri nte ła region de Dobà, inte el sud.

Łe infrastuture no łi xe stà svilupà.
In Ciad ghe soło 14 000 tełefoni fisi.





Controło de autoritàVIAF (EN151207935 · ISNI (EN0000 0001 2185 1881 · LCCN (ENn80049721 · GND (DE4061074-3 · BNF (FRcb11865632d (data) · BNE (ESXX453071 (data) · NDL (ENJA00573565 · WorldCat Identities (ENn80-049721
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciad&oldid=981301"