Difarense intrà łe version de "Margarita"

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
VajotwoBot (discusion | contribusion)
p Sostitusion varie
p →‎top: sostitusion
Targheta: Canbio faxesto co AWB
Riga 4: Riga 4:
Ła paroła "margarita" ła vien fora dal stéso tèrmine [[łéngoa latina|latin]], chel ga sto signifegà e dal qual salta fora anca el nome ''Malgarita''. "Perla", ancuo piasè doperà, da "permula", el nome col qual se endegava ła [[capa]] che ea contien e che ła ga na forma che ła recorda ła "cosa del porco".
Ła paroła "margarita" ła vien fora dal stéso tèrmine [[łéngoa latina|latin]], chel ga sto signifegà e dal qual salta fora anca el nome ''Malgarita''. "Perla", ancuo piasè doperà, da "permula", el nome col qual se endegava ła [[capa]] che ea contien e che ła ga na forma che ła recorda ła "cosa del porco".


Na margarita ła se forma có un corpo foresto, come parasiti o pezi de cape, el se ferma 'nte ła [[cavità paleal]]. Elo el vien recoverto da strai, un per volta, de [[mareperla]], al scopo de defénder i tesui del'[[anemal]] dal'iritasion. I se depòxita desferénti strai de calcio che, in conpagnia de altri [[mineral|minerałi]], i crea sti particołari ogeti presióxi. .
Na margarita ła se forma có un corpo foresto, come parasiti o pezi de cape, el se ferma inte ła [[cavità paleal]]. Elo el vien recoverto da strai, un per volta, de [[mareperla]], al scopo de defénder i tesui del'[[anemal]] dal'iritasion. I se depòxita desferénti strai de calcio che, in conpagnia de altri [[mineral|minerałi]], i crea sti particołari ogeti presióxi. .


Pa' crear margarite co forme spesałi, có se leva ła margarita dal'[[òstrega]], se mete drénto un tóco de [[plàstega]] co ła forma sièlta, che l'òstrega ła covrirà co ła mareperla. El rexultà el xe che, daspò averghe spetà ani, ła margarita che ła salta fora ła ga ła forma sgrandia del framento inisial.
Pa' crear margarite co forme spesałi, có se leva ła margarita dal'[[òstrega]], se mete drénto un tóco de [[plàstega]] co ła forma sièlta, che l'òstrega ła covrirà co ła mareperla. El rexultà el xe che, daspò averghe spetà ani, ła margarita che ła salta fora ła ga ła forma sgrandia del framento inisial.


El cołor più comun de łe perle el xe el [[bianco]], ma se pol catar anche margarite roxa, cołor crema, vioła scuro, grixe e negre. Grasie a ła tecnołogia e a ani de studio, ancuo podémo anca averghe margarite co cołóri particołari come el [[verdo]], l'[[azuro]], el [[naranson]], che łe vien doperae sopatuto 'nte ła [[xojełeria|xogełeria]]. Có se parla de margarite negre, e del'[[Akoya]] e a quee de fiume, se pénsa sùbito a łe perle de [[Tahiti]], costoxe par vèro, parecio prexade e particołarmente bełe. El vałor de łe perle però, nol se destingue soło dal cołor, ma anca da ła forma e dal lustro, chel xe ła [[łuxe]] che ła xe bona a [[refresion|refrèter]].
El cołor più comun de łe perle el xe el [[bianco]], ma se pol catar anche margarite roxa, cołor crema, vioła scuro, grixe e negre. Grasie a ła tecnołogia e a ani de studio, ancuo podémo anca averghe margarite co cołóri particołari come el [[verdo]], l'[[azuro]], el [[naranson]], che łe vien doperae sopatuto inte ła [[xojełeria|xogełeria]]. Có se parla de margarite negre, e del'[[Akoya]] e a quee de fiume, se pénsa sùbito a łe perle de [[Tahiti]], costoxe par vèro, parecio prexade e particołarmente bełe. El vałor de łe perle però, nol se destingue soło dal cołor, ma anca da ła forma e dal lustro, chel xe ła [[łuxe]] che ła xe bona a [[refresion|refrèter]].


Na curioxità particołar ła xe che, a desferénsa de łe altre, łe òstreghe che łe crea łe margarite negre łe xe davèro più dełicae e in ogni coltivasion ghe móre parece. Sto qua el xe un altro fator che łe fa cusì costoxe e rare.
Na curioxità particołar ła xe che, a desferénsa de łe altre, łe òstreghe che łe crea łe margarite negre łe xe davèro più dełicae e in ogni coltivasion ghe móre parece. Sto qua el xe un altro fator che łe fa cusì costoxe e rare.


Ghe xe dó categorie de margarite: łe margarite de acqua dolsa e łe margarite de aqua sałada. Come ła paroła stesa ła dixe, łe perle de aqua dolsa łe vien coltivae 'ntei [[łago|laghi]] e 'ntei [[fiume|fiumi]], mentre łe altre łe provien dal'osèano e molto speso da łe lagune. Łe tre categorie de perle de aqua sałada ła xe łe ''Akoya'', łe margarite ''Tahiti'' e łe presioxìsime e rare perle ''South Sea''.
Ghe xe dó categorie de margarite: łe margarite de acqua dolsa e łe margarite de aqua sałada. Come ła paroła stesa ła dixe, łe perle de aqua dolsa łe vien coltivae inte i [[łago|laghi]] e inte i [[fiume|fiumi]], mentre łe altre łe provien dal'osèano e molto speso da łe lagune. Łe tre categorie de perle de aqua sałada ła xe łe ''Akoya'', łe margarite ''Tahiti'' e łe presioxìsime e rare perle ''South Sea''.


Ła mareperla, che ła xe anca doperada 'ntel mercà dei [[xogeło|xogełi]], ancuo ła vien doperada anca in [[cosmètega]] e par ła creasion de particołare [[vernixe]].
Ła mareperla, che ła xe anca doperada 'ntel mercà dei [[xogeło|xogełi]], ancuo ła vien doperada anca in [[cosmètega]] e par ła creasion de particołare [[vernixe]].


== Voxe corełae ==
== Voxe corełae ==

Version de le 01:14, 10 avr 2021


Na cołana de margarite

Na margarita o perla ła xe na strutura sfèrega costituìa prinsipalmente da carbonato de calcio in forma cristałina deposto in strai conséntrisi, e prodota dai tesui vivénti - in particołar dal manteło - dei mołuschi (in xenere łe òstreghe). Ła paroła "margarita" ła vien fora dal stéso tèrmine latin, chel ga sto signifegà e dal qual salta fora anca el nome Malgarita. "Perla", ancuo piasè doperà, da "permula", el nome col qual se endegava ła capa che ea contien e che ła ga na forma che ła recorda ła "cosa del porco".

Na margarita ła se forma có un corpo foresto, come parasiti o pezi de cape, el se ferma inte ła cavità paleal. Elo el vien recoverto da strai, un per volta, de mareperla, al scopo de defénder i tesui del'anemal dal'iritasion. I se depòxita desferénti strai de calcio che, in conpagnia de altri minerałi, i crea sti particołari ogeti presióxi. .

Pa' crear margarite co forme spesałi, có se leva ła margarita dal'òstrega, se mete drénto un tóco de plàstega co ła forma sièlta, che l'òstrega ła covrirà co ła mareperla. El rexultà el xe che, daspò averghe spetà ani, ła margarita che ła salta fora ła ga ła forma sgrandia del framento inisial.

El cołor più comun de łe perle el xe el bianco, ma se pol catar anche margarite roxa, cołor crema, vioła scuro, grixe e negre. Grasie a ła tecnołogia e a ani de studio, ancuo podémo anca averghe margarite co cołóri particołari come el verdo, l'azuro, el naranson, che łe vien doperae sopatuto inte ła xogełeria. Có se parla de margarite negre, e del'Akoya e a quee de fiume, se pénsa sùbito a łe perle de Tahiti, costoxe par vèro, parecio prexade e particołarmente bełe. El vałor de łe perle però, nol se destingue soło dal cołor, ma anca da ła forma e dal lustro, chel xe ła łuxe che ła xe bona a refrèter.

Na curioxità particołar ła xe che, a desferénsa de łe altre, łe òstreghe che łe crea łe margarite negre łe xe davèro più dełicae e in ogni coltivasion ghe móre parece. Sto qua el xe un altro fator che łe fa cusì costoxe e rare.

Ghe xe dó categorie de margarite: łe margarite de acqua dolsa e łe margarite de aqua sałada. Come ła paroła stesa ła dixe, łe perle de aqua dolsa łe vien coltivae inte i laghi e inte i fiumi, mentre łe altre łe provien dal'osèano e molto speso da łe lagune. Łe tre categorie de perle de aqua sałada ła xe łe Akoya, łe margarite Tahiti e łe presioxìsime e rare perle South Sea.

Ła mareperla, che ła xe anca doperada 'ntel mercà dei xogełi, ancuo ła vien doperada anca in cosmètega e par ła creasion de particołare vernixe.

Voxe corełae

Altri progeti


Cołegamenti da fora

Controło de autoritàLCCN (ENsh85099037 · GND (DE4173806-8 · BNF (FRcb12049526h (data) · NDL (ENJA00571205
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Margarita&oldid=970061"