Difarense intrà łe version de "Tibet (rejon autonoma)"

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
zontada galeheria de someje
sostitutiso la grafia <ċ> doparada par [t͡ʃ] co la grafia <c>, e la grafia <c> doparada par [k] co la grafia <k>
Riga 78: Riga 78:


==Zeografia fixega==
==Zeografia fixega==
El xe un vasto altopian intra łi 4000 m. e łi 6000 m. El nord el xe caraterixà da vałi anpie e carateristeghe endoreiche o areiche, el sud invese da vałi strete e fonde, che łe costituise łi basini alti dei grandi fiumi de l'Axia meridional e oriental: [[Indo]], [[Brahmaputra|Bràmaputra]], [[Salween|Saluen]], [[Mekong|Mecong]], [[Fiume Axuro]], [[Fiume Xało]]. A nord łi xe numeroxi i łaghi, tanti de łori łi xe sałai. Se ricorda el 'Nam Co' e el ''Siling Co'.
El xe un vasto altopian intra łi 4000 m. e łi 6000 m. El nord el xe karaterixà da vałi anpie e karateristeghe endoreeghe o areeghe, el sud invese da vałi strete e fonde, ke łe kostituise łi basini alti dei grandi fiumi de l'Axia meridional e oriental: [[Indo]], [[Brahmaputra|Bràmaputra]], [[Salween|Saluen]], [[Mekong]], [[Fiume Axuro]], [[Fiume Xało]]. A nord łi xe numeroxi i łaghi, tanti de łori łi xe sałai. Se ricorda el łago Nam e el łago ''Siling''.


El ga clima continental, co forte escursion termeghe e presipitaxion scarse, fortemente influenxà da ła altesa. Soło che intełe parti meridionałi, che risente de l'efeto del monson estivo, el clima se fa pì caldo e umido.
El ga klima kontinental, ko forte eskursion termeghe e presipitaxion skarse, fortemente influenxà da ła altesa. Soło ke inte łe parti meridionałi, ke risente de l'efeto del monson estivo, el klima se fa pì kaldo e umido.


==Zeografia umana==
==Zeografia umana==
Ła popołaxion ła se consentra inteła parte sudoriental de ła rejon. Ła xe conposta prinsipalmente da xente de etnia mongoła, che pratega ła rełigion budista e parla łengue de ła fameja sino-tibetana. Serti łi xe oncora seminomadi.
Ła popołaxion ła se konsentra inte ła parte sudoriental de ła rejon. Ła xe konposta prinsipalmente da xente de etnia mongoła, ke pratega ła rełigion budista e parla łengue de ła fameja sino-tibetana. Serti łi xe onkora seminomadi.


Ghe xe un economia de susistenxa, basada so ła agricoltura e l'ałevamento.
Ghe xe un ekonomia de susistenxa, basada so ła agrikoltura e l'ałevamento.


== Gałeria de someje ==
== Gałeria de someje ==

Version de le 03:08, 24 avr 2023


Tibet
བོད་ཡུལ། (bo) Cànbia el vałor in Wikidata
Someja
someja da satełite in otobre


InoTibetan National Anthem Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

32°00′N 87°00′E / 32°N 87°E32; 87 (Tibet)Coordinae: 32°00′N 87°00′E / 32°N 87°E32; 87 (Tibet)

Teritòrio reclamà daGoverno tibetano in esilio (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
StatoCina Cànbia el vałor in Wikidata

CapitałeLhasa Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe3 648 100 (2020) Cànbia el vałor in Wikidata
468 100 (2014)
Densità2,97 hab./km²
Demònemo tibetani
,
  Edit this at Wikidata
Zeografia
Àrea1 228 400 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Everest (8 848,86 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Organizasion pułìtega
Òrgano ezecutivoPeople's Goerno de Tibet Autonomous Region (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoTibet Autonomous Regional People's Congress (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Cao de goernoChe Dalha (en) Traduzi (15 de zenaro del 2017) Cànbia el vałor in Wikidata
Economia
PIL nomenałe190 270 000 000 ¥ (2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi de identifegasion
ISO 3166-2CN-XZ e CN-54[2] Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio

Sito webxizang.gov.cn Cànbia el vałor in Wikidata

















































MusicBrainz: dd70d245-d0b4-4169-8538-cdb45807adaf


El Tibet (tibetan བོད་རང་སྐྱོང་ལྗོངས་, Bod-rang-skyong-ljongs; cinexe tradisional 西藏自治区, pinyin Xīzàng Zìzhìqū) el xe una provinsia de ła Cina sudosidental.

Zeografia fixega

El xe un vasto altopian intra łi 4000 m. e łi 6000 m. El nord el xe karaterixà da vałi anpie e karateristeghe endoreeghe o areeghe, el sud invese da vałi strete e fonde, ke łe kostituise łi basini alti dei grandi fiumi de l'Axia meridional e oriental: Indo, Bràmaputra, Saluen, Mekong, Fiume Axuro, Fiume Xało. A nord łi xe numeroxi i łaghi, tanti de łori łi xe sałai. Se ricorda el łago Nam e el łago Siling.

El ga klima kontinental, ko forte eskursion termeghe e presipitaxion skarse, fortemente influenxà da ła altesa. Soło ke inte łe parti meridionałi, ke risente de l'efeto del monson estivo, el klima se fa pì kaldo e umido.

Zeografia umana

Ła popołaxion ła se konsentra inte ła parte sudoriental de ła rejon. Ła xe konposta prinsipalmente da xente de etnia mongoła, ke pratega ła rełigion budista e parla łengue de ła fameja sino-tibetana. Serti łi xe onkora seminomadi.

Ghe xe un ekonomia de susistenxa, basada so ła agrikoltura e l'ałevamento.

Gałeria de someje


Notasion

  1. URL de refarensa: https://data.stats.gov.cn/english/easyquery.htm?cn=E0103.
  2. Declarà da: MusicBrainz. Łéngua de l'òpara o del nòme: inglezo. Editor: MetaBrainz Foundation.
  3. in cineze 岡仁波齊峰, Gāngrénbōqí Fēng
  4. in cineze 纳木错, Nàmù Cuò
  5. in cineze 日喀则, Rìkāzé


Altri projeti


Łinganbi foresti






Controło de autoritàVIAF (EN147680426 · ISNI (EN0000 0004 1791 0174 · LCCN (ENn79100917 · GND (DE4060036-1 · BNF (FRcb11933498v (data) · BNE (ESXX4575409 (data) · NDL (ENJA00572956 · WorldCat Identities (ENn79-100917
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Tibet_(rejon_autonoma)&oldid=1109637"