Salta al contegnùo

Łéngua łatina

Pending
Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Lengoa latina
Infobox de ŁénguaŁéngua łatina
Lingua latina Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚeLingua latina
Tipołéngua morta, łéngua antiga, łéngua e łéngua sacra Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inSità del Vatican
Autòctono dePenìxola itałiana
Parlanti
Totałe~
Clasifegano in top 100
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto latin e alfabeto latin
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue indoeoropee
łéngue itàłeghe
łéngue latino-fałische Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe inSità del Vatican e in genere a l'interno de tuta ła gerarchia catòlica inte el Mondo
Regoƚà daCexa Catołica Romana, Fondazione Latinitas
Istòriastoria della lingua latina (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoLatium Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1la
ISO 639-2lat
ISO 639-3lat Cànbia el vałor in Wikidata
SILLTN
Glottologlati1261 Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologuelat Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL2902 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFla Cànbia el vałor in Wikidata
Toco in lengua
Declarasion Universaƚe dei Deriti de l'Omo, art. 1
Omnes homines liberi aequique dignitate atque juribus nascuntur. Ratione conscientiaque praediti sunt et alii erga alios cum fraternitate se gerere debent.


El latin o łéngua latina el xe na łéngua indoeuropea che la jera parlà a Roma e in tel Lasio fin dal primo milènio a.C.. Nei secołi sucesivi, co l'espansion dei Romani inte el Mediteraneo el ga vù na inportanza senpre pì granda, in quanto łéngua uficiałe de l'Inpero Roman, e el ga meso raìxe in bona parte de l'Europa e de l'Africa del nord. In seguito a łe invasion dei barbari el latin l'è ndà póco par volta desmentegà, ma da de lu ga vù origine tute łe łéngue romanze (tra cui anca l'itałian e el veneto). Par tuto el Medioevo el ga comunque continuà a èsar ła łéngua franca de ła cultura europea.

Al dì d'ancó, el latin l'è ła łéngua uficiałe de ła Cexa Catołica, e fin al Concilio Vaticano Secondo l'è stà anca ła łéngua inte ła cuała vegnèa dita ła mésa.

Latin clàssego

[canbia | canbia el còdaxe]
Dizionario de latin in pi volumi

Xe stà inte el I sècolo a.C., co l'estension de la citadenança ai "Italici" e i canbiamenti sociai che o ghe ne xe derivai, che a Roma xe sorta la preocupazzion par la purezza de la lengua.

Anca soto de la spenta de la speculazzion greca, se ga invià un processo de regolarizazzion de la lengua. Inte sit tenpi xe fiorì letarai cofà Ciceron, che ell xe stà anca omo poìtego e fiòsofo de valor o cofà Catulo e i poetae novi, che i ga revoluzzionà la lengua poètega. La scritura no la jera desconossùa gnanca ai "rudi" condotieri cofà César, che el xe stà amirà par el so stil teso, e del qual resta do òpare uncora studiae e aprezzae: La guera gàlica (Commentarii de bello gallico') e La guerra civil (Commentarii de bello civili). I tenpi i jera ramenti maùri parché la leteraùra la sfidasse quela greca, che a l'ora la vegneva considerà insuparàbie. Inte la zenerazzion sucessiva, soto el principà de Augusto, xe fiorì i pi grandi poeti de Roma: Orazzio: inte la sàtira e la poesie lìrega, Teocrito, Virzilio, Esìodo e adiritua Omero.

El perìodo clàssego de la lengua latina el xe ben conossùo: el latin, a difarença dei idiomi continuatori, el xe na lengua del tipo SOV (sozeto-ozeto-verbo), co cinque declinazzion e quatro coniugazzion verbai. La declinazzion dei nomi la ga sìe casi, tre direti (nominatìa, acusatìo e vocatìo). El ga conservà, inoltra, dal indeuropeo, el sistema a tre zèneri: maschil, femenil e nèutro.

El latin el doparava na grafìa rivà da un alfabeto greco ocidental che a so volta el rivava da quelo fenicio (cofà anca quei venètico e etrusco).

La létare le jera:

A B C D E F (G) H I (K) L M N O P Q R S T V X (Y) (Z)
i: y:     u:
i y ɨ[1] u
e: o:
 
e a o
a:
ae /ae/, cofà saepe (de frecuente)
oe /oe/, cofà poena (pena)
au /au/, come aurum (oro)
ui /ui/
uu /uo/
ei /ei/
eu /eu/ (solo in grecismi)
yi /yi/ (solo in grecismi), cofà arpyia (arpìa)


In latino classico non ci sono veri e propri dittonghi formati da una vocale asillabica ("semivocale") e una vocale sillabica (con la possibilità di iato), come in italiano e spagnolo.

Essi sono tutti del tipo "vocale lunga modulata", come in inglese e greco attico. Tuttavia in alcune posizioni si possono avere nei registri più bassi dittonghi di tipo semivocalico anche in latino: è il caso delle cosiddette "vocali in iato" che nelle lingue romanze hanno dato origini a consonanti palatali (inesistenti in latino classico): per esempio -eum in oleum e ium in basium.

Non è probabilmente il caso di abietem (quadrisillabo in latino) che in metrica appare talvolta come trisillabo co lo jod però che costituisce l'attacco della seconda sillaba, chiudendo la prima sillaba e rendendola lunga: quindi ab-je-te(m) e non *a-bie-te(m) come avverrebbe nei dittonghi semivocalici.


Łéngua łatina, Łéngua veneta e Łéngue romanze

[canbia | canbia el còdaxe]
Łatin Vèneto Sardegnoło Corso Gałisian Łonbardo Siçiłian Arpitan Oçitan Furlan Łionéxe
facere far fàghere facer fàciri fâre far facere
factum fato fatu fattu feito fat fattu fêt fach fat feichu
filius fiol fìgiu figliu fillo fiö figghiu fily filh fi fiyu
ferrum fero ferru ferru ferro fèr ferru fèr fèrre fier fierru
fames fame fàmene fami fame fam fami fam fam fam fame
planum pian pianu pianu chan pian chianu plan plan plan chanu
pluere piòvar pròere piova chover piöv chiòviri plovêr plòure plovi chovere
clavis ciave crae chjave chave ciav chiavi clâ clau clâf chave
noctem note notte notte noite nòt notti nuet nuèch gnot nueiche
multum molto mudu multu moito mot muttu mot molt mot mueitu
oculus òcio òcru ochju ollo öcc òcchiu uely uèlh voli gueyu
vetulus vecio bétzu vechju vello vècc vecchiu viely vièlh vieli vieyu
guccius porseło porcu porcu porco porscèl porcu pòrc pòrc purcit gochu
pessulāre serar serrare chjode pechar serà chiùdiri clôre tancar sierâ pechare


  1. el xe el cussidito sonus medius, pronuncià proabilmente cofà la y polaca, che la dà conto de ossilazzion cofà lubet / libet.
Controło de autoritàLCCN (ENsh85074944 · GND (DE4114364-4 · BNF (FRcb11935508t (data) · BNE (ESXX526920 (data) · NDL (ENJA00569314
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngua_łatina&oldid=1223499"