CALABARZON
CAŁABARSON rejon | |
---|---|
(tl) CALABARZON
| |
El Łago Taal, inte el omonemo volcan | |
Locałixasion | |
Stato | ![]() |
Aministrasion | |
Aministrador locałe | Nam Kyung-pil |
Data de istitusion | 2002 |
Teritorio | |
Coordinae | 14°12′42″N 121°09′55″E / 14.211667°N 121.165278°E |
Superficie | 16 228,6km² |
Abitanti | 9320629 |
Densità | 574,33 ab./km² |
Province | 5 |
Munisipałità | 11 sità, 131 munisipałità |
Baranggay | 4012 |
Altre informasion | |
Łéngue | tagało |
ISO 3166-2 | PH-40 |
Carte interative | |
![]() | |
|
CAŁABARSON[1], ła xe na rejon de łe Fiłipine setentrionałi. Ła se cata inte ła banda sud-osidental de ła ìxoła de Luzon.
Ła confina a nordest co el Mar de łe Fiłipine[2], a est co łe rejon de Bicol, a sudest co el Mar de Sibuian[3], a sudovest co el Pasajo de ła Ìxoła Verde[4], a ovest co el Mar Ċinexe Meridional[5], a ovest co ła Rejon de ła Cavedal Nasionale co ła Rejon de Luson Sentral.
Giografia fixega[canbia | canbia el còdaxe]
CAŁABARSON ła conprende ła ìxoła de Alabat e el Arsipełago de Polilo int'el Mar de łe Fiłipine. Ła xe traversada da ła banda meridional de ła caena monuoxa de ła Siera Madre. A ovest el se cata el volcan Taal. Łe so destirae de acua pì inportanti łe xe el Łago Laguna de Bay e el Łago Taal.
Economia[canbia | canbia el còdaxe]
Ła banda setentrional ha ga na industria ben inpiantada, grasie a ła visinansa de ła cavedal nasional. Ła xe oncora inportante ła pesca e ła coltivasion de noxi de coco, indoparae par ricavar ołio de coco e copra. El xe drio desviłuparse el turixmo.
Note[canbia | canbia el còdaxe]
- ↑ sto acronimo el vien da łi nomi de łe provincie de CAvite, ŁAguna, BAtangas, RiZal (da łexar RiSal) e QuezON
- ↑ Baja de Lamon
- ↑ Golfo de Ragay e Baja de Tayabas
- ↑ intra el Mar Ċinexe Meridional e el Mar de Sibuian
- ↑ Baja de Maniła
Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Calabarzon