Aristotele

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.



Infotaula de personaAristotele

Cànbia el vałor in Wikidata
Nome orizenałe(grc) Ἀριστοτέλης Cànbia el vałor in Wikidata
Biografia
NasimèntoEror Lua: callParserFunction: function "

[[Categoria" was not found.
Stagira (Liga calsìdega)

Cànbia el vałor in Wikidata
MòrteEror Lua: callParserFunction: function "

[[Categoria" was not found.

(61/62 ani)
Calcide (Regno de Macedònia)
Cànbia el vałor in Wikidata
Càuxa de morteCàuze nadurałi Cànbia el vałor in Wikidata (Intestinal disease (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata)
Liogo de sepełimentoEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Dati personałi
Grupo ètnegoGreghi Cànbia el vałor in Wikidata
FormasionEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
LaterałizasionSanco Cànbia el vałor in Wikidata
Atività
Canpo de laoro
Ocupasion
Eror Lua: callParserFunction: function "

[[Categoria" was not found.

MovimentoScuola peripatetica (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
ProfesoriPlaton Cànbia el vałor in Wikidata
ScołaroLisandro Magno, Teofrasto (it) Traduzi, Aristosseno (it) Traduzi, Dicearco (it) Traduzi, Eudemo da Rodi (it) Traduzi, Clearco di Soli (it) Traduzi, Fania di Ereso (it) Traduzi, Cameleonte (it) Traduzi, Neleo di Scepsi (it) Traduzi, Clito di Mileto (it) Traduzi e Menone (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Influense
Platon, Socrate, Eraclito (it) Traduzi, Parmenide (it) Traduzi, Zenone di Elea (it) Traduzi, Democrito (it) Traduzi, Anassimandro (it) Traduzi, Epicuro (it) Traduzi, Ippocrate (it) Traduzi e Empedocle (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òpara
Òpare in rezalto
Fameja
SpoxaEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
ConviventeEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Fiołi
Nicomaco (it) Traduzi
 ( AristoteleErpillide (it) Traduzi)
Pizia (it) Traduzi
 ( AristotelePizia (it) Traduzi) Cànbia el vałor in Wikidata
PareNicomaco (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Fradełi
Arimneste (it) Traduzi e Arimnesto (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata

































Musicbrainz: 2f96bf3c-ca56-4c20-a374-4b846056c5e6



















Aristotele (in greco Ἀριστοτέλης, Aristotéles; Stagira, 384 a.C. - Càlside, 322 a.C.) el xe stà un fiłòxofo greco, dito "el fiłòxofo del'imanénsa". El xe considerà un dei più inovativi e prołìfisi ómeni de cultura del mondo antigo e na de łe mente fiłoxòfeghe più stimae e influénte, e anca un precursor de scoverte in desferénti canpi de ła conosiénsa.

Biografia[canbia | canbia el còdaxe]

Aristotele el xe nasùo a Stagira, sità de ła Macedonia greca, inte el 384 a.C. El xe intrà inte ła scóła de Platon xà a disisete ani e el só maestro el ghe ga dà i primi fondamenti de pensièr, influensando ła sóa fiłoxofia. Co el maestro el xe morto, a trentasete ani Aristotele el se ga spostà a Aso, indove el ga fondà na sóa scóła, de ciara ispirasion platònega, co dó conpagni ciamai Corisco e Erasto. El se gà spoxà co Pitia, ła fia de Ermia, el tirano del posto e daspò tre ani el xe 'ndà a Mitiłene, sul'ìxoła de Lesbo.

Na svolta par ła sóa vita ła xe capitada inte el 342 a.C., co el re de Macedonia Fiłipo eo gà ciamà par arlevar el só fio Lisandro, chel deventerà inperador de na granda parte del mondo eora cognosùo. El ga avùo sto incargo grasie al fato che só pare, Nicomaco, el gera stà dotor a ła corte macèdone qualche dexena de ani prima. Lisandro, da Aristotele, el ga tólto ła concesion de superiorità de ła xente greca e del bixogno de na poténte e granda unità połìtega.

Inte el 335 a.C. Aristotele el xe tornà indrio a Atene, indove el ga fondà ła cademia ciamada Liceo, chel podéva despóner de un pòrtego, ciamà perìpato, indove el fiłòxofo el tegniva łe sóe łesion. Grasie al favor del'inperador Lisandro, Aristotele el gaveva a despoxision na granda quantità de material e testi.

A ła fin Lisandro el xe morto inte el 323 a.C. e a Atene ła reputasion de Aristotele, considerà masa visin al'inperador morto, ła xe crołada. El fiłòxofo el xe morto a Càlside l'ano daspò, par un małano al stòmego.

Òpere[canbia | canbia el còdaxe]

Łe òpere de Aristotele łe se divide in scriti acroamàtisi o exotèrisi, chei i xe spunti par łe lesion del fiłòxofo, e esotèrisi, fati par el pùblico. Sti ùltemi i xe un grupo de diàłoghi, un protrètico' (testo chel conségia ła fiłoxofia) e un su ła fiłoxofia .

I exotèrisi invese i xe dixisi in:

  • Testi de metafìxica, in quatòrdexe libri, chei demostra ła progresiva destinsion del pensièr de Aristotele da queo del maestro Platon, i ga come tema prinsipal ła sostansa, prinsipio baxe del'èser aristotèłego, da ła qual deriva łe tratasion del discorso su łe cauxe prime, del devegnir e de Dio, ła sostansa imòviłe.
    • Cołigà a ła metafìxica el xe l'órganon, chel suna tuti i testi de łòxica chei parla de categorie, conceti, propoxision e siłogismi.
  • Testi de fìxica, chei suna temi desferénti come matemàtega e fiłoxofia, i ga come prinsipio fondamental el movimento.
  • Testi de ètica, połìtega e arte.

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]


Linganbi foresti[canbia | canbia el còdaxe]



Controło de autoritàVIAF (EN7524651 · ISNI (EN0000 0001 2374 8095 · El vałore CFIV009389 de SBN no el xe mija bon. · Europeana agent/base/178 · LCCN (ENn79004182 · GND (DE118650130 · BNF (FRcb13091331s (data) · BNE (ESXX4874856 (data) · ULAN (EN500259120 · NLA (EN36246937 · BAV ADV12201769 · CERL cnp01259587 · NDL (ENJA00431694 · WorldCat Identities (ENn79-004182
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Aristotele&oldid=1159769"