Łéngua hauàiana

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Infobox de Łéngua Łéngua hauàiana
‘Ōlelo Hawai‘i e ’Olelo Hawai’i Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚe‘ōlelo Hawai‘i
Tipołéngua e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inStati Unii de l'Amèrica Cànbia el vałor in Wikidata
Autòctono deHawaii
Parlanti
Totałe27 200 Cànbia el vałor in Wikidata (2000 Cànbia el vałor in Wikidata)
Parlanti L124 000
ClasifegaNon inte'e prime 100
Caratarìsteghe
ScrituraAlfabeto Hawaian, orixenà da quelo latin
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue austrotai
łéngue austroneziane
łéngue malayo-połineziane
łéngue malayo-połineziane nucleari
łéngue malayo-polinesias centro-orientałi
łéngue malayo-połineziane orientałi
łéngue oseàneghe
łéngue oseàneghe sentro-orientałi
łéngue del Pasìfego sentrałe
łéngue połineziane
łéngue połineziane nucleari
Eastern Polynesian (en) Traduzi
łéngue marcheziane Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe inbandiera Stati Unii de l'Amèrica - Hawaii
Regoƚà daKa Haka ʻUla O Keʻelikōlani (Scola de'a lenga hawaiana)
Vulnerabiłità5 in perìcuło crìtego Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-2haw
ISO 639-3haw
Glottologhawa1245 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere39-CAQ-e
Ethnologuehaw Cànbia el vałor in Wikidata
UNESCO712 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFhaw Cànbia el vałor in Wikidata
Endangered languages125 Cànbia el vałor in Wikidata
Toco in lengua
Declarasion Universal de'i diriti umani, art. 1
Hānau kū'oko'a ‘ia nā kānaka apau loa, a ua kau like ka hanohano a me nā pono kīvila ma luna o kākou pākahi. Ua ku'u mai ka no'ono'o pono a me ka ‘ike pono ma luna o kākou, no laila, e aloha kākou kekahi i kekahi.


Carta de'e Hawaii

La Lengua hawaiana (o hauàiana) o Hawaiano (o Hauàiano), nome nativo ‘ōlelo Hawai‘i la xe na lengua austronesiana, parlàa inte'i Stati Unii, inte el stato de'e Hawaii.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Storia pre-colonial[canbia | canbia el còdaxe]

La lengua la se ga orixenà da un grupo de naviganti de Tahiti che i jera emigrài inte'e Hawaii inte el IV secolo.

1778[canbia | canbia el còdaxe]

A'l 1778 el risale el primo incontro tra i inglesi e i Hawaiani, in sta epoca se ga scomisià scrivar in Hawaian, e a'e Hawaii i xe rivài i soni de altre lengue cofà el todesco, el portogheze, el inglese, e el spagnolo.

1830[canbia | canbia el còdaxe]

La lengua la ga scomisià, inte el periodo che el va dal 1830 al 1950, a perdar parlanti, inte el 2011 i parlanti marelengua i jera rivài a esar el 0,1% de'a popolasion de'e Hawaii. El motivo de tuto ciò el xe da catarse inte na leje del 1896 ch'a vietava de parlar a scola e insegnar el Hawaian, che la ga portà a no parlar pì el Hawaian anca casa; n'altra rajon la pole esar che le Hawaii e jera drio subir na granda imigrasion inte'l'Otoxento, e che cuindi i istesi abitanti n'i se podèa capir tra de lori; n'ultima causa del declin de'a lengua a pol esar un prejudisio lenguistego ch'el faoriva el linglexe, e ch'el faxèa senbrar el Hawaian na lengua secondaria.

1949[canbia | canbia el còdaxe]

Da'l 1949 in vanti la lengua Hawaiana la se ga rivitalixà, grasie a numarose inisiative come el novo galepin de Hawaian de Mary Pukui e Samuel Elbert; ma anca l'institusion de scole nido dove che i tosatei i podèa scoltar da'i veci marelengua Hawaiani la lengua. El ga judà anca a creasion de programi par radio e xornài in Hawaian.

Uncuò[canbia | canbia el còdaxe]

Uncuò el numaro de parlanti de Hawaian el xe cresùo, anca se la lengua la xe oncora inserìa inte'l'atlante de'e lengue in pericolo de'l'Unesco.[1][2][3][4]

Nome[canbia | canbia el còdaxe]

El nome Hawaian el vien da el nome del'ìzoła pì granda de'l'arsipelago de'e Hawaii, ciamàa proprio Hawaii; da dove che la lengua la se ga difondesto. Na volta el jera ciamà anca Oh-Why-hee, parché cusì i la gavèa ciamàa i primi esploradori.

Fameja[canbia | canbia el còdaxe]

La lengua la ghe someja a altre lengue de la fameja austronesiana, come el marchesan, el samoan, el tahitian, el maori, e anca el pascuense. Ghe xe anca cualche somejansa co el Proto-austroneisan, na lengua recostruia da'i studiosi cofà la lengua primitiva de partensa par tute le lengue austronesiane.

Cuà da baso na tabela conparativa de alcune de'e lengue austronesiane.

Vèneto Un/On Do Tre Cuatro Sincue Sie/Sei Sete Oto Nove Diexe
Proto-austronesiano *isa *DuSa *telu *Sepat *lima *enem *pitu *walu *Siwa *puluq
Amis cecay tusa tulu sepat lima enem pitu falu siwa pulu'
Yami asa doa atlo apat lima anem pito wau siyam pao
Tagalog isá dalawá tatló ápat limá ánim pitó waló siyám sampu
Ilocano maysá dua talló uppát limá inném pitó waló siam sangapúlo
Cebuano usá duhá tuló upat limá unom pitó waló siyám napulu
Chamorro maisa/håcha hugua tulu fatfat lima gunum fiti guålu sigua månot/fulu
Malagasy isa roa telo efatra dimy enina fito valo sivy folo
Malay/Indonesian sa/se/satu dua tiga empat lima enam tujuh lapan/delapan sembilan sepuluh
Minangkabau ciek/satu duo tigo ampek/empat limo anam/enam tujuah/tujoh salapan/lapan sɔmbilan sapuluah/sepuloh
Javanese siji loro telu papat lima nem pitu wolu sanga sepuluh
Tetun ida rua tolu hat lima nen hitu ualu sia sanulu
Fijian dua rua tolu lima ono vitu walu ciwa tini (archaic: sagavulu)
Kiribati teuana uoua teniua aua nimaua onoua itiua waniua ruaiua tebuina
Tongan taha ua tolu nima ono fitu valu hiva -fulu
Sāmoan tasi lua tolu lima ono fitu valu iva sefulu
Māori tahi rua toru whā rima ono whitu waru iwa tekau (archaic: ngahuru)
Tahitian hō'ē piti toru maha pae ōno hitu va'u iva 'ahuru
Marchesan tahi 'ua to'u 'ima ono hitu va'u iva 'ahu'u
Dialeto de'e Isole Sotovento tahi rua toru rima ono fitu varu iva 'ahuru
Maori de'e ìzołe Cook ta'i rua toru ā rima ono itu varu iva ta'ingaoru
Hawaian ʻekahi ʻelua ʻekolu ʻehā ʻelima ʻeono ʻehiku ʻewalu ʻeiwa -ʻumi

Mutua intexibijità[canbia | canbia el còdaxe]

Se ga dimostrà (co un studio del 1962 de J. H. Ward) che un parlante Hawaian el sarìa bon de capir el 41,2% de'e parole de uno che parla marchesan, el 37,5% de'e parole par el tahitian, el 25,5% co uno che parla Samoan; e el 6,4% co uno che parla Tongan.

Dialeti[canbia | canbia el còdaxe]

Destribusion de'i parlanti del dialeto de Nihau

La lengua Hawaiana, la xe senpre stàa dividesta in dialeti o varietà; deso, quelo pì parlà xe el stàndar, regolà dal Ka Haka ʻUla O Keʻelikōlani (KHUOK), ma un altro arquanto parlà el xe anca el dialeto de Ni'ihau, parlà inte'a l'ìzoła di Niihau ch'el se ga conservà par el so ìzołamento. L'ìzoła la xe considaràa l'unego posto dove che el Hawaian el xe incora parlà cofà lengua de tuti i dì.

El Hawaian inte'e scole[canbia | canbia el còdaxe]

El Hawaian el xe insegnà inte'e scole medie inte'e e Hawaii: i ghe xe do tipi de scole col hawaian, una co n'imersion parsiale inte'a lengua, n'altra co n'imersion totale. Ghe xe anca una scola superior in lengua Hawaiana, che la xe l'unega scola el lengua indixena de'i Stati Unii.

Ortografia[canbia | canbia el còdaxe]

L'alfabeto hawaian el xe de tredexe litare: 5 vocale e 8 consonanti. Le tredexe letare le xe scite col alfabeto latin.

Vocale[canbia | canbia el còdaxe]

Le vocale le xe sincue: la "a", la "e", la "i", la "o", e la "u". Le pole esar co un sono pì longo (Ā ā Ē ē Ī ī Ō ō Ū ū), o pì curto (A a E e I i O o U u)

Consonanti[canbia | canbia el còdaxe]

Le consonanti le xe oto: la "h", la "k", la "l", la "n", la "p", la "w" e la 'okina indegàa co el apostrofo (').

'Okina[canbia | canbia el còdaxe]

La 'okina la xe na consonante doparàa in arcuante de'e lengue austronesiane par segnalar un spasio cofà el vèneto "da Aldo" in mexo de le do "a".

Regole zenarai[canbia | canbia el còdaxe]

Inte el hawaian tute le parole le finise par vocale, e dopo na consonante ghe ga da esar senpre la vocale, donca no se podarà mai 'ver parole co do consonanti tacàe, cofà el veneto "poRTa"[5]

Gramatega[canbia | canbia el còdaxe]

La lengua Hawaiana la xe del tipo VSO (overo: Verbo - Sojeto - Ojeto), e la sernise tre tipo di numari: el singolar (1), el dual (2) e el plural (3 o pì de 3)

Notasion[canbia | canbia el còdaxe]

  1. http://www.unesco.org/languages-atlas/index.php?hl=en&page=atlasmap
  2. http://www.olelo.hawaii.edu/khuok/index.php Archivià il 17 de febraro 2021 in Internet Archive.
  3. https://www.angelfire.com/hi2/hawaiiansovereignty/hawlangillegal.html
  4. https://www.angelfire.com/hi2/hawaiiansovereignty/hawlangpublvictclaims.html
  5. https://www.viaggiamo.it/lingua-hawaiana/

Voxi vesine[canbia | canbia el còdaxe]

Altri projeti[canbia | canbia el còdaxe]

Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngua_hauàiana&oldid=1162002"