Lengue minoritàrie in Eoropa
Da Wikipedia, ła ençiclopedia libara.
Ła Eoropa ła xe carga de lengue minoritárie, coalcheduna ła xe pi parlà diritura de na łengua ofixiałe de naltro stato ropeo. Ghe xe xerte łengue minoritárie inte on stato che le xe ofixiałi inte nantro (esenpi: Catałán minoritário in Spagna, Itałia e Francia, ofixiál in Andorra - Svedexe minoritário in Finlandia, ofixiál in Svezsia)
Chi ghe xe na lista de łe łengoe minoritarie divixe par nazsion:
[modifica] Albania
[modifica] Andora
[modifica] Austria
- Ceco a Viena
- Croato de Burgenland in Burgenland
- Jenisch
- Romani
- Ungarexe in Burgenland e a Viena
- Slovaco a Viena
- Sloveno in Carinsia e Stiria
[modifica] Belgio
- Linburghexe(Moxa-Renanexe del Sud)
[modifica] Biełorusia
[modifica] Bosnia e Erzsegòvina
[modifica] Bulgaria
[modifica] Cipro
[modifica] Croasia
[modifica] Danimarca
- Tedesco (in Nordschleswig)
- Faroexe su łe ixołe Fær Øer (sirca 80.000 parlanti)
- Inuktitut in Groenlandia
[modifica] Estonia
[modifica] Finlandia
[modifica] Francia
- Alsisian
- Arpitan
- Basco: 700.000 parlanti in tuto (el 24% de tuti i baschi)
- Brètone: 100.000 parlanti (el 2-3% dei bretoni)
- Catałan (Catałogna setentrionałe)
- Corso: 100.000 parlanti (el 33% dei corsi)
- Gało: Bretagna
- Itałian
- Jenisch
- Normandexe
- Tedesco
- Olandexe
- Oxitan: in Aquitania, Alvernia, Sentro (Centre), Pirenei Sentrałi, Languedoc-Roussillon, Limousin, Poitou-Charentes, Provenzsa-Alpi-Cote d'Azur e Rodano-Alpi.
[modifica] Germania
- Danexe in Schleswig-Holstein
- Jenisch
- Łéngoe baso francone (Niederfränkische Sprachen ) in Nordrhein-Westfalen, con Linburghexe e Zuid-Gelders (Deutschniederländisch)
- Baso sasone (Niedersächsische Sprache e/o 'Plattdeutsch')
- frixon setentrionałe (Nordfriesisch) in Schleswig-Holstein (sirca 10.000 parlanti)
- Frixon orientałe (Ostfriesisch) in Niedersachsen (sirca 2.000 parlanti)
- Romani
- Łéngoe sorabe in te ła Luxasia (Lausitz), più exatamente:
- Sorab superiore (Obersorbisch) in te ła Oberlausitz (Luxasia superiore) in Sasonia (Sachsen)
- Sorab inferiore (Niedersorbisch) in te ła Niederlausitz (Luxasia inferiore) in Brandeburgo (Brandenburg)
[modifica] Grecia
- Albanexe (in realtà Arvanitika)
- Arumeno
- Bulgaro
- Macedone
- meglenorumeno
- Turco
[modifica] Irlanda
- Gaełico o irlandexe: sirca 250.000 parlanti ativi (el 4% dei i abitanti de l' ixoła)
- Shelta
- Połaco a Dublino e dintorni
[modifica] Itałia
- Albanexe
- Catałan: a Alghero (Sardegna)
- Cinbro
- Croato
- Francexe
- Franco-provensale o arpitan
- Furlan
- Greco: sirca 20.000 parlanti in tel teritorio del Salento
- Grecocalabrexe: 2.000 parlanti sirca in tel sud de ła Całabria
- Ładin: sui 40.000 parlanti in Veneto e Trentin
- Łigure
- Napołetan
- Oxitan: Calabria, Piemonte e Łiguria
- Sardo
- Siciłian: in Sicilia e Całabria
- Sloveno
- Tedesco (tirolexe)
- Vèneto
[modifica] Łetonia
[modifica] Łituania
[modifica] Macedonia
[modifica] Montenegro
[modifica] Moldavia
[modifica] Norvegia
- Sami (lapone): sirca 20.000 parlanti
- Finlandexe
[modifica] Ołanda
- Linburghexe (Moxa-Renanexe del sud)
- Baso sasone(Niedersächsisch)
- frixon osidentałe (Westfriesisch)
[modifica] Połonia
- Biełoruso in confin con ła Biełorusia
- Cashiubio in tel Voivodato di Pomerania (sirca 50.000 parlanti)
- Ceco in confin con ła Republica Ceca
- Jiddisch picołisimo numaro de parlanti a Varsavia e in altre çità
- Łituan in parti del Masuren
- Romani
- Slovaco in confin con ła Republica Slovaca
- Tartaro in confin con ła Biełorusia
- Tedesco in alcune parti de ła Xlexia
- Ucraino al confin coxì come dai tanti imigrati
[modifica] Portogało
- Asturian (mirandexe): sirca 150.000 abitanti in te i comuni de Miranda de Douro e Vimioso
[modifica] Regno Unìo
- Gałexe 611.000 parlanti (el 21% in Gales e quaxi 145.000 parlanti a l' estero (Argentina, Inghiltera, USA e Canada)
- Irlandexe
- Cornico: sirca 3.500 parlanti (el 0,7% dei cornovaiexi)
- Manx: sui 300 parlanti come seconda łéngoa su l'Ixoła de Man
- Gaełico scosexe Quaxi 60.000 parlanti ativi (l' 1%)
- Variante del Normandexe in te łe ixołe del Canal
- Scots: in Scosia e Irlanda. Un miłion e mexo de parlanti
- Ulster scots
- Shelta
[modifica] Republica Ceca
[modifica] Romania
- Arumeno
- Bulgaro
- Tedesco
- Jiddisch
- Croato
- Połaco
- Romani
- Ruteno (o Rusin)
- Ruso
- Serbo
- Slovaco
- Tartaro
- Ceco
- Turco
- Ucraino
- Ungarexe
[modifica] Serbia
- Albanexe
- Boxniaco
- Bulgaro
- Ceco
- Macedone
- Romani
- Rumeno
- Ruteno (o Rusin)
- Slovaco
- Tedesco
- Turco
- Ungarexe
[modifica] Slovachia
[modifica] Slovenia
[modifica] Spagna
- Aragonexe: 30.000 parlanti (el 2,5% dei aragonexi)
- Aranexe (variante de l' oxitan): vale de Aran (LLeida)
- Asturian: 460.000 parlanti in tel Principato de łe Asturie e in te łe province de Leon, Zamora e Sałamanca(el 20%)
- Montagnexe o łéngoa cantabra
- Leonexe
- Basco: 700.000 parlanti ativi (el 24% dei baschi)
- Caló
- Catalan in Catałogna, Vałenzsia, Bałeari, Andora, Franja de Aragona e Carxe (Mursia)
- Galizsian: Galizsia, Asturie (eonaviego), Bierzo (Leon) e privinçia de Caceres (Fala de Xalima)
- Quinqui, łéngoa dei Mercheros, grupo sociałe prexente in Spagnas dal Siesento
[modifica] Svesia
- Danexe
- Finlandexe
- Gutnico (sirca 5.000 parlanti su l' ixoła de Gotland)
- Jamska (in te ła provinçia de Jämtland)
- Jiddisch
- Meänkieli
- Romani
- Sami (Lapone)
[modifica] Svisera
- Franco-provensałe o arpitan
- Jenisch

