Łéngoa rumena

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Infobox de Łéngua Łéngoa rumena
limba română e românește‎ Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚelimba română
Tipołéngua e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inRomania, Moldavia, Voivodina, Rusia, Ucraina, Israele, Serbia, Ungheria, Balcani, Itałia, Spagna, Canada, USA.
Autòctono deRomania e Moldàvia Cànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
Totałe26 milioni (2019 Cànbia el vałor in Wikidata)
Clasifega36
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto latin
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue indoeoropee
łéngue itàłeghe
łéngue romanze
łéngue balcoromanze Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe inRomania, Republica de Moldavia, Voivodina (Serbia)
Organixasion internassionałi: Union Europea, Unione Łatina.
Regoƚà daAcademia Română
Epònemorumeni Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1ro/mo
ISO 639-2(B)rum/mol, (T)ron/mol
ISO 639-3ron Cànbia el vałor in Wikidata
SILRUM
Glottologroma1327 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere51-AAD-c Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologueron Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL3904 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFro Cànbia el vałor in Wikidata
Toco in lengua
Declarasion Universaƚe dei Deriti de l'Omo, art. 1
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.
Destribusion zeogràfega

Distribusion geografica del rumen


El rumen oben romen el xe ła łéngua uficial de ła Repùblica de Romanìa: ła ga na baxe łatina ma, vista ła poxision geogràfica, ła xe influensà forte dal sostrato slavo che gh'era prima che rivase i Romani a portar el łatin.

El rumen el xe ła soła łéngua romanza che ła ga mantegnù na declinasion su nomi e agetivi, seben che l'abia sol che tri caxi nominacuxativo (=nominativo+acuxativo), genitdativo (=genitivo+dativo) e vocativo. Soło i pronomi i fa védar tuti quanti i caxi ben separài.

El ga n'artìcoło determinativo finałe come łe łéngue nòrdiche come el svedéxe mentre l'artìcoło indeterminà el xe preposto come in vèneto: "om" (omo), "omul" (l'omo), "un om" (n'omo); "fată" (tóxa), "fata" (ła tóxa), "o fată" (na tóxa).

Ła declinasion ła se véde soratuto sui artìcołi, in particołar sui determinativi maschiłi che i vien zontài in fóndo a ła paroła:

Declinasion co artìcoło det. maschiłe finałe
Nominacuxativo Omul (sojeto e ojeto: l'omo)
Vocativo Omule (omo! cio, omo!)
Genitdativo Omului (conpl.: de/a l'omo)

De sòłito invesse i nomi feminiłi i fa védar calche difarensa de caxo diretamente su ła raixa, anca sensa artìcoło finałe, ma el vocativo el tende confóndarse col nominacuxativo:

Declinasion feminiłe sensa artìcoło finałe
Nominacuxativo o fată (sojeto e ojeto: 'na tóxa) Maria (sojeto e ojeto)
Vocativo fată! (tóxa! cio tóxa!) Mario (Maria! cio, Maria!)
Genitdativo unei fete (conpl.: de/a na tóxa) Mariei (conpl.: de/a Maria)

I artìcołi determinài plurałi finałi i fónde senpre el vocativo col genitdativo e i xe:

Declinasion maschiłe e feminiłe/nèutra plurałe co art. det. finałe
Nominacuxativo Oamenii (sojeto e ojeto: i òmeni) Fetele (sojeto e ojeto:łe tóxe)
Vocativo Oamenilor (òmeni! cio, òmeni!) Fetelor (tóxe! cio tóxe!)
Genitdativo Oamenilor (conpl.: ai/dei òmeni) Fetelor (conpl.:a/de łe tóxe)

El nèutro el segue el maschil al singołar e el feminil al plural: "centrul" (el séntro) vs. "centrele" (i sintri).

I verbi i ga na coniugasion rica de finałi sensa clìtici sojeto, tipo queła de l'itałian o del spagnoło: merg (vo), mergi (te ve), merge (el/ła va), mergem (némo) ma el futuro el se fa co l'auxiłiar "vołer" a vrea, come altre łéngue balcàniche e come l'ingléxe "will": vreau să merg (ndarò), leteralmente "vojo che vago = vojo ndar = ndarò".

Bandiera de l'Onion Eoropea Łéngoe uficiałi de l'Onion Eoropea Bandiera de l'Onion Eoropea
Bulgaro | Castiglian | Ceco | Danexe | Estone | Finlandexe | Fransexe | Gaełico | Greco | Inglexe | Itałian | Łetone | Łituan | Maltexe | Olandexe | Połaco | Portoghexe | Rumeno | Slovaco | Slovèno | Svedexe | Tedesco | Ungarexe


Controło de autoritàLCCN (ENsh85115036 · GND (DE4115807-6 · BNF (FRcb11936910q (data) · BNE (ESXX531452 (data) · NDL (ENJA00569805
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngoa_rumena&oldid=1158987"