Łéngoa rumena
Da Wikipedia, ła ençiclopedia libara.
| Rumeno (Română) † | |
|---|---|
| Parlà in: | Romania, Moldavia, Voivodina, Rusia, Ucraina, Israele, Serbia, Ungheria, Balcani, Itałia, Spagna, Canada, USA. |
| Persone: | 26 milioni |
| Clasifica: | 36 |
| Tipołogia: | SOV siłabica |
| Fiłogenexi: |
|
| Statuto ofiçiałe | |
| Nazsion: | Romania, Republica de Moldavia, Voivodina (Serbia) Organixazsioni internazsionałi: Union Europea, Unione Łatina. |
| Regolà da: | Academia Română |
| Codexe de clasificazsion | |
| ISO 639-1 | ro/mo |
| ISO 639-2 | (B)rum/mol, (T)ron/mol |
| SIL | RUM (EN) |
| Estrato en lengoa | |
| Dichiarazsion Universałe de i Diriti de l'Omo - Art.1 Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii. |
|
| Łengoa - Elenco de łe łengoe - Łenguìstega | |
Distribuzsion geografica del romeno |
|
El rumen oben romen el xe ła łéngua uficial de ła Repùblica de Romanìa: ła ga na baxe łatina ma, vista ła poxizsion geogràfica, ła xe influenzsà forte dal sostrato slavo che gh'era prima che rivase i Romani a portar el łatin.
El rumen el xe ła soła łéngua romanza che ła ga mantegnù na declinazsion su nomi e agetivi, seben che l'abia sol che tri caxi nominacuxativo (=nominativo+acuxativo), genitdativo (=genitivo+dativo) e vocativo. Soło i pronomi i fa védar tuti quanti i caxi ben separài.
El ga n'artìcoło determinativo finałe come łe łéngue nòrdiche come el svedéxe mentre l'artìcoło indeterminà el xe preposto come in vèneto: "om" (omo), "omul" (l'omo), "un om" (n'omo); "fată" (tóxa), "fata" (ła tóxa), "o fată" (na tóxa).
Ła declinazsion ła se véde soratuto sui artìcołi, in particołar sui determinativi maschiłi che i vien zontài in fóndo a ła paroła:
| Declinazsion co artìcoło det. maschiłe finałe | ||||
|---|---|---|---|---|
| Nominacuxativo | Omul (sojeto e ojeto: l'omo) | |||
| Vocativo | Omule (omo! cio, omo!) | |||
| Genitdativo | Omului (conpl.: de/a l'omo) | |||
De sòłito invezse i nomi feminiłi i fa védar calche difarenzsa de caxo diretamente su ła raixa, anca senzsa artìcoło finałe, ma el vocativo el tende confóndarse col nominacuxativo:
| Declinazsion feminiłe senzsa artìcoło finałe | ||||
|---|---|---|---|---|
| Nominacuxativo | o fată (sojeto e ojeto: na tóxa) | Maria (sojeto e ojeto) | ||
| Vocativo | fată! (tóxa! cio tóxa!) | Mario (Maria! cio, Maria!) | ||
| Genitdativo | unei fete (conpl.: de/a na tóxa) | Mariei (conpl.: de/a Maria) | ||
I artìcołi determinài plurałi finałi i fónde senpre el vocativo col genitdativo e i xe:
| Declinazsion maschiłe e feminiłe/nèutra plurałe co art. det. finałe | ||||
|---|---|---|---|---|
| Nominacuxativo | Oamenii (sojeto e ojeto: i òmeni) | Fetele (sojeto e ojeto:łe tóxe) | ||
| Vocativo | Oamenilor (òmeni! cio, òmeni!) | Fetelor (tóxe! cio tóxe!) | ||
| Genitdativo | Oamenilor (conpl.: ai/dei òmeni) | Fetelor (conpl.:a/de łe tóxe) | ||
El nèutro el segue el maschil al singołar e 'l feminil al plural: "centrul" (el zséntro) vs. "centrele" (i zsintri).
I verbi i à na coniugazsion rica de finałi senzsa clìtici sojeto, tipo queła de l'itałian o del spagnoło: merg (vo), mergi (te ve), merge (el/ła va), mergem (némo) ma el futuro el se fa co l'auxiłiar "vołer" a vrea, come altre łéngue balcàniche e come l'ingléxe "will": vreau să merg (ndarò), leteralmente "vojo ndar".
| Łéngoe uficiałi de l'Onion Eoropea | ||
|---|---|---|
| Bulgaro | Castiglian | Ceco | Danexe | Estone | Finlandexe | Franzsexe | Gaełico | Greco | Inglexe | Itałian | Łetone | Łituan | Maltexe | Olandexe | Połaco | Portoghexe | Rumeno | Slovaco | Sloveno | Svedexe | Tedesco | Ungarexe | ||
| Latin † · Latin volgare † Romanzo insulare: Sardo (Sardo campidanexe · Sardo logudorexe) Romanzo ocidentałe Grupo iberico: Aragonexe · Asturian · Gałizsian · Leonexe (Mirandexe) · Portoghexe · Spagnoło/Castiglian Gruppo galo-romanzo: Catałan · Francexe · Furlan · Francoprovenzsal · Ladin · Ocitan · Romancio · Vałon · Vèneto Romanzo orientałe Grupo italian: Corso · Gałurexe · Sasarexe · Itałian (Diałeti itałiani) · Napołetan Grupo siciłian: Siciłian Grupo balcanico: Rumeno · Dalmatico † · Istrioto † Romanzo meridionałe: Mozarabico † |

