Łéngoa rumena

Da Wikipedia, ła ençiclopedia libara.

Rumeno (Română)
Creà da: {{{creatore}}} nel {{{anno}}}
Contesto: {{{contesto}}}
Parlà in: Romania, Moldavia, Voivodina, Rusia, Ucraina, Israele, Serbia, Ungheria, Balcani, Itałia, Spagna, Canada, USA.
Regioni:Rejon: {{{regione}}}
Periodo: {{{periodo}}}
Persone: 26 milioni
Clasifica: 36
Scritura: {{{scrittura}}}
Tipołogia: SOV siłabica
Fiłogenexi:


 Itałiche
  
   Rumeno
    
     
      
       
        
         
          
           
            
             
              

Statuto ofiçiałe
Nazsion: Romania, Republica de Moldavia, Voivodina (Serbia)
Organixazsioni internazsionałi: Union Europea, Unione Łatina.
Regolà da: Academia Română
Codexe de clasificazsion
ISO 639-1 ro/mo
ISO 639-2 (B)rum/mol, (T)ron/mol
ISO 639-3 {{{iso3}}}
SIL RUM  (EN)
SIL {{{sil2}}}
Estrato en lengoa
Dichiarazsion Universałe de i Diriti de l'Omo - Art.1
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.
El Pare Nostro
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.
Trasliterazsion
{{{traslitterazione}}}
Łengoa - Elenco de łe łengoe - Łenguìstega
El łogo de Wikipedia Vixita ła Wikipedia [[:{{{codice2}}}:|in {{{nome2}}}]]!
El łogo de Wikipedia Vixita ła Wikipedia [[:{{{codice3}}}:|in {{{nome3}}}]]!

Distribuzsion geografica del romeno
Sta paxena podaria contegnere carateri Unicode.

El rumen oben romen el xe ła łéngua uficial de ła Repùblica de Romanìa: ła ga na baxe łatina ma, vista ła poxizsion geogràfica, ła xe influenzsà forte dal sostrato slavo che gh'era prima che rivase i Romani a portar el łatin.

El rumen el xe ła soła łéngua romanza che ła ga mantegnù na declinazsion su nomi e agetivi, seben che l'abia sol che tri caxi nominacuxativo (=nominativo+acuxativo), genitdativo (=genitivo+dativo) e vocativo. Soło i pronomi i fa védar tuti quanti i caxi ben separài.

El ga n'artìcoło determinativo finałe come łe łéngue nòrdiche come el svedéxe mentre l'artìcoło indeterminà el xe preposto come in vèneto: "om" (omo), "omul" (l'omo), "un om" (n'omo); "fată" (tóxa), "fata" (ła tóxa), "o fată" (na tóxa).

Ła declinazsion ła se véde soratuto sui artìcołi, in particołar sui determinativi maschiłi che i vien zontài in fóndo a ła paroła:

Declinazsion co artìcoło det. maschiłe finałe
Nominacuxativo Omul (sojeto e ojeto: l'omo)
Vocativo Omule (omo! cio, omo!)
Genitdativo Omului (conpl.: de/a l'omo)

De sòłito invezse i nomi feminiłi i fa védar calche difarenzsa de caxo diretamente su ła raixa, anca senzsa artìcoło finałe, ma el vocativo el tende confóndarse col nominacuxativo:

Declinazsion feminiłe senzsa artìcoło finałe
Nominacuxativo o fată (sojeto e ojeto: na tóxa) Maria (sojeto e ojeto)
Vocativo fată! (tóxa! cio tóxa!) Mario (Maria! cio, Maria!)
Genitdativo unei fete (conpl.: de/a na tóxa) Mariei (conpl.: de/a Maria)

I artìcołi determinài plurałi finałi i fónde senpre el vocativo col genitdativo e i xe:

Declinazsion maschiłe e feminiłe/nèutra plurałe co art. det. finałe
Nominacuxativo Oamenii (sojeto e ojeto: i òmeni) Fetele (sojeto e ojeto:łe tóxe)
Vocativo Oamenilor (òmeni! cio, òmeni!) Fetelor (tóxe! cio tóxe!)
Genitdativo Oamenilor (conpl.: ai/dei òmeni) Fetelor (conpl.:a/de łe tóxe)

El nèutro el segue el maschil al singołar e 'l feminil al plural: "centrul" (el zséntro) vs. "centrele" (i zsintri).

I verbi i à na coniugazsion rica de finałi senzsa clìtici sojeto, tipo queła de l'itałian o del spagnoło: merg (vo), mergi (te ve), merge (el/ła va), mergem (némo) ma el futuro el se fa co l'auxiłiar "vołer" a vrea, come altre łéngue balcàniche e come l'ingléxe "will": vreau să merg (ndarò), leteralmente "vojo ndar".


Bandiera de l'Onion Eoropea Łéngoe uficiałi de l'Onion Eoropea Bandiera de l'Onion Eoropea
Bulgaro | Castiglian | Ceco | Danexe | Estone | Finlandexe | Franzsexe | Gaełico | Greco | Inglexe | Itałian | Łetone | Łituan | Maltexe | Olandexe | Połaco | Portoghexe | Rumeno | Slovaco | Sloveno | Svedexe | Tedesco | Ungarexe
Strumenti personali